Invitație la Civil Society Forum

A fost lansat procesul de aplicare la Forul Societatii Civile in cadrul Parteneriatului Estic care se va desfasura in noiembrie 2011 la Poznan Polonia. Atasat este anuntul si formularul de mai mult...

Parteneriatul Estic

Parteneriatul Estic (PE) se bazează pe realizarea Politicii Europene de Vecinătate mai mult...

Cum funcționează CFS?

CSF este un forum activ, cu peste 200 de participanţi facilitat de un comitet director de 17 persoane. mai mult...

Grupurile de lucru

Patru grupuri de lucru au fost înfiinţate şi funcţionează pentru a discuta problemele legate de platformele tematice şi îmbogăţi ordinea de zi. mai mult...

http://eap-csf.md/components/com_gk2_photoslide/images/thumbm/405199heid_moldova.jpg http://eap-csf.md/components/com_gk2_photoslide/images/thumbm/238455eu_fl.jpg http://eap-csf.md/components/com_gk2_photoslide/images/thumbm/501584function.jpg http://eap-csf.md/components/com_gk2_photoslide/images/thumbm/798527conect.jpg
/index.php?option=com_content&view=article&id=54&catid=54&Itemid=56 /index.php?option=com_content&view=article&id=46&catid=46&Itemid=27 /index.php?option=com_content&view=article&id=48&catid=48&Itemid=56 /index.php?option=com_content&view=article&id=52&catid=52&Itemid=37

Noutati recente

Noutati

DECLARAŢIE CU PRIVIRE LA DETERIORAREA MEDIULUI DE ACTIVITATE AL ORGANIZAŢIILOR SOCIETĂŢII CIVILE ŞI MASS-MEDIEI ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Chişinău, 3 martie 2017

Semnatarii, membri ai Platformei Naţionale a Forumului Societăţii Civile din Parteneriatul Estic (Platforma), constată cu îngrijorare unele tendinţe nefaste de deteriorare a mediului de activitate al societăţii civile şi a respectării principiilor de bază ale statului de drept în Republica Moldova. În particular, observăm semnele unor acțiuni sistematice de dezbinare şi discreditare a organizaţiilor societăţii civile, inclusiv prin contrapunerea acestora unor organizaţii quasi-neguvernamentale. De asemenea, s-au înteţit cazurile de intimidare a presei independente din partea unor autorităţi publice.

Iată de ce considerăm important de a comunica opiniei publice, partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova şi autorităților naționale poziția Platformei cu privire la unele din aceste tendințe pentru a le descuraja și preveni deteriorarea de mai departe a situației în aceste sectoare.

Tot mai des, reprezentanţii unor instituţii publice „taxează” organizaţii ale societăţii civile, dar şi reprezentanţi ai mass-media neafiliate pentru opinii critice vizavi de activitatea acestor autorități, fiind învinuiţi nefondat de propagarea în societate a unei „imagini proaste” a instituțiilor publice respective sau de promovarea unor opinii politice părtinitoare. Mai mult, unele organizații neguvernamentale și instituții media devin „indezirabile” pentru unele autorități și sunt exclude din dialogul acestora cu societatea civilă. Toate acestea au loc în timp ce reprezentanții puterii de stat legislative, executive şi judecătoreşti se lansează la nivel oficial în diferite iniţiative declarative de deschidere şi cooperare în raport cu societatea civilă din Republica Moldova.

 

Un alt fenomen îngrijorător observat în ultima perioadă este încercarea unor organizații neguvernamentale de a promova o agendă pretins reprezentativă a societății civile, apelând la diferite acţiuni şi abordări netransparente, neincluzive, utilizând şi chiar abuzând de anumite platforme sau formate consacrate ale societăţii civile. Cel mai recent exemplu în acest sens a fost observat la 22 februarie 2017, când a avut loc evenimentul numit Forum Civic de Monitorizare a implementării Acordului de Asociere RM-UE. În cadrul evenimentului respectiv, organizatorii urmau să prezinte trei rapoarte tematice de monitorizare a implementării Acordului de Asociere RM-UE, în domeniile mediului, justiţiei şi energiei. CReDO (Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului) urma să prezinte rapoartele dedicate sectoarelor justiției şi energiei, însă cu regret raportul pe justiţie nu a fost publicat şi nici prezentat membrilor Platformei până în prezent. Nici proiectul declarației cu privire la reformele în justiție, ce urma a fi adoptată de către participanții la eveniment, nu a fost consultată în prealabil cu reprezentanții Platformei, iar conținutul acesteia nu menționa mai multe probleme serioase evidente şi existente în acest domeniu. În acest sens, membrii semnatari ai Platformei resping orice asociere a Platformei Naționale a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic cu opiniile şi prezentările realizate de CReDO în cadrul evenimentului din 22 februarie.

 

O altă situaţie regretabilă în acest sens este confuzia creată cu privire la oportunitatea promovării în cadrul proiectului Strategiei de Integritate şi Anticorupţie (SNIA) a unui Pilon VIII (invizibil) separat dedicat integrităţii societăţii civile şi mass-media. Propunerea dată a fost transmisă în adresa Centrului Naţional Anticorupţie la ultima etapă de consultări, de către trei organizaţii ale societăţii civile care au argumentat necesitatea includerii unor astfel de prevederi în noul Proiect al SNIA. Pilonul VIII a promovat ideea conform căreia ar exista grave preocupări de integritate în sectorul neguvernamental. Totodată, autorii acestui concept „etatist” se refereau exclusiv la ONG-urile active civic, lăsând în afara atenției o vastă rețea de organizații confesionale şi sindicatele. Menţionăm că potrivit proiectului SNIA se interzicea „afilierea politică” a membrilor organelor de administrare a ONG-urilor. Pe de altă parte, în opinia semnatarilor, includerea unui pilon în SNIA dedicat societăţii civile ar fi însemnat o ”relativizare” a integrităţii autorităţilor publice, introducând ideea unei atribuţii suplimentare din partea statului de a determina ce fel de şi câtă integritate urmează a fi raportată sectorului asociativ. În context, deşi există o înţelegere generală în cadrul organizaţiilor societăţii civile cu privire la importanţa respectării principiilor integrităţii şi transparenţei, totuşi standardele de integritate trebuie subordonate unui proces intern de auto-reglementare în cadrul sectorului asociativ, pentru a nu aduce atingere principiilor constituţionale fundamentale cu privire la libertatea de asociere şi libertatea de opinie. În consecinţă, în rezultatul consultărilor suplimentare, Centrul Naţional Anticorupţie, autorul proiectului SNIA, a renunţat la promovarea Pilonului VIII, lucru pe care îl salutăm. Totodată, încurajam toţi actorii implicaţi să atragă o atenţie deosebită ca în cadrul dezbaterilor publice la importanţa respectării opiniilor tuturor participaţilor la consultări, în spiritul unui dialog constructiv, evitând retorici personalizate şi acuzatoare.

 

Adiţional, atragem atenţia că în ultima perioadă au fost înregistrate mai multe cazuri de intimidare directă şi indirectă a instituţiilor mass-media independente şi a jurnaliştilor de investigaţie, în condiţiile în care continuă practica vicioasă de monopolizare a mass-media prin intermediul grupurilor aflate în subordinea oligarhiilor politice. Astfel, la sfârşitul anului 2016, jurnalista de investigaţie Mariana Raţă a fost chemată la procuratură pentru a da explicaţii în cadrul unei investigaţii penale. Jurnalista era suspectată că, prin publicarea unei investigaţii jurnalistice despre averile unui fost comisar de poliţie, ar fi difuzat informaţii despre viaţa privată a acestuia. Deşi era clar din start că nu a fost comisă o faptă penală şi cauza trebuia respinsă, procurorul a chemat jurnalista la audieri. Doar după ce cauza a atras atenţia publicului, dosarul a fost clasat. Un alt caz simptomatic, este cel din 21 februarie 2017, când săptămânalul de investigaţii „Ziarul de Gardă” a semnalat apariţia unui site-fantomă cu denumirea ziaruldegarda.com, care folosea denumirea „Ziarul de Gardă” şi distribuia informaţii scrise de autori anonimi sau preluate de pe alte pagini web. Portalul semăna cu alte site-uri anonime care promovează un conținut anti-opoziție şi pro-guvernare. Mai multe organizaţii ale societăţii civile au solicitat autorităţilor investigarea acestui incident. Site-ul a dispărut în scurt timp după declaraţie. Pe de altă parte, în ultimele luni, tot mai multe instituţii publice refuză nejustificat să ofere jurnaliştilor de investigaţii informaţii de interes public, invocând protecţia datelor cu caracter personal. În februarie 2017, fiind invocată protecţia datelor cu caracter personal, toate hotărârile de pe portalul instanţelor judecătoreşti au fost anonimizate, făcând imposibilă găsirea hotărârilor judecătoreşti în cauze de rezonanţă. Aceste fapte reprezintă piedici serioase pentru jurnalismul de investigaţie.

 

În concluzie, constatăm spre regret că dialogul dintre autorităţile naţionale şi societatea civilă este puternic afectat de neîncredere, inconsistenţă şi retorică nocivă. Sunt tot mai frecvente cazurile când colaborarea cu societatea civilă este mai mult utilizată de către autorităţile publice ca pe o faţadă pentru legitimizarea acţiunilor proprii. În acest sens, sunt favorizate în interacţiunea cu autorităţile publice acele organizaţii care promovează o poziţie mai comodă şi/sau apropiată acestora şi decidenţilor săi. Considerăm important ca autorităţile publice să promoveze o abordare inclusivă şi nediscriminatorie în raport cu toate organizaţiile societăţii civile şi comunitatea de experţi, inclusiv cu vocile critice sau acei reprezentanţi ai societăţii civile care decid să îşi exprime public preferinţele politice.

 

 

În contextul celor menţionate mai sus, semnatarii prezentei Declaraţii:

1. Reiterează că, într-un stat de drept, societatea civilă şi mass-media joacă un rol esenţial în transparentizarea şi responsabilizarea instituţiilor publice. Este deosebit de important ca în activitatea lor toate organizaţiile societăţii civile şi mass-media să se conducă de şi să respecte principiile transparenţei, echidistanţei, profesionalismului şi eticii profesionale;

2.   Fac apel către opinia publică şi partenerii de dezvoltare să urmărească îndeaproape, să prevină şi să dezaprobe toate acţiunile care vin să submineze libertatea de asociere, libertatea opiniei şi a exprimării în Republica Moldova;

3.   Îndeamnă autorităţile publice din Republica Moldova la un dialog deschis, nediscriminatoriu şi onest pe marginea problemelor de interes public major, implicând reprezentanţii tuturor organizaţiilor neguvernamentale şi mass-mediei, indiferent de opiniile exprimate sau poziţiile promovate.

 

Semnatarii, Membri ai Platformei Naționale a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic:

Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT”

Asociatia Femeilor Profesioniste si de Afaceri din Moldova

Asociatia Politici Externe

Asociatia Presei Independente

Asociația Internațională a Păstrătorilor Râului Eco-TIRAS

BIOS

Business Consulting Institute

Centru Independent de Jurnalism

Centru de Resurse Juridice din Moldova

Centrul National de Mediu

IDIS Viitorul

Institutul pentru Dezvoltare Urbana

Institutul pentru Politici Publice

Institutul pentru Politici și Reforme Europene

Mișcarea Ecologista din Moldova

PromoLex

TERRA153

Transparency International - Moldova

Uniunea Organizațiilor Invalizilor din Moldova

Centrul Regional al Studiilor de Mediu ECOS

Asociaţia Femeilor pentru Protecţia Mediului şi Dezvoltarea Durabilă (AFPMDD)

Alianța ONG-urilor active în domeniul Protecției Sociale a Copilului și Familiei (APSCF)

 

Lista este deschisă pentru subsemnare

 

DECLARATION ON THE DETERIORATING ENVIRONMENT FOR CIVIL SOCIETY ORGANIZATIONS AND MASS MEDIA IN THE REPUBLIC OF MOLDOVA

Chisinau, 3 March 2017

The undersigned organizations, members of the National Platform of the Eastern Partnership Civil Society Forum (hereinafter - Platform), express their concern about the environment for civil society organizations and the respect for the fundamental principles of the rule of law in the Republic of Moldova. In particular, we have observed systematic actions designed to divide and discredit civil society organizations, including by setting them against certain quasi-nongovernmental organizations. Moreover, we note a general climate of increased intimidation of the independent media by public authorities.

For this purpose, we consider it important to communicate to the general public, development partners and Moldovan state authorities the Platform’s position on some of the above-mentioned trends with a view toward discouraging them and preventing further deterioration of the situation in these areas.

 

We are increasingly witnessing representatives of the public authorities "penalizing" civil society organizations and non-affiliated media representatives for critical opinions expressed about the activities carried out by such authorities, and civil society organizations being unduly accused of promoting a "poor image" of public institutions or of promoting partisan political views. Moreover, some non-governmental organizations and media institutions have become "undesirable" according some authorities and are excluded from their dialogue with civil society. All these phenomena have taken place at the same time as representatives of the legislative, executive and judicial branches launch various initiatives proclaiming openness and cooperation with civil society in the Republic of Moldova.

 

Another worrying phenomenon observed lately has been attempts by some non-governmental organizations to promote agendas allegedly representative of civil society using various non-transparent and non-inclusive actions and approaches, utilizing and even abusing certain platforms and forums established by civil society. The most recent example of this took place on 22 February 2017, when a Civic Forum on Monitoring the Implementation of the Moldova-EU Association Agreement was organized. During this event the organizers were supposed to present three thematic reports on monitoring the implementation of the Moldova-EU Association Agreement in terms of the environment, justice and energy. CReDO (Resource Centre for Human Rights) was supposed to present its reports on the justice and energy sectors, but, regretfully, the report on justice has not been published or submitted to the Platform members so far. Moreover, the representatives of the Platform were not consulted in advance about the draft declaration on justice sector reform, which was proposed to the participants of the event for adoption, and its content did not cover many serious and evident problems in this area. In this context, the signatory members of the Platform reject any association of the National Platform of the Eastern Partnership Civil Society Forum with the opinions and presentations made by CReDO at the event dated 22 February 2017.

 

Another regrettable situation was the confusion created by the opportunity to promote Pillar VIII, dedicated to civil society and media integrity, as part of the draft of the National Integrity and Anticorruption Strategy (NIAS). This proposal was sent to the National Anticorruption Centre during the last stage of the consultation process by three civil society organizations, which argued for the need to include such provisions in the new draft NIAS. Pillar VIII promoted the idea that there were serious integrity concerns in the non-governmental sector. However, the authors of this “statist” concept referred exclusively to those non-governmental organizations playing an active civic role, omitting the vast networks of religious organizations and trade unions. It is worth mentioning that the draft NIAS prohibited any "political affiliation" by members of non-governmental organizations’ managing bodies. On the other hand, in the signatories’ opinion, the inclusion of a pillar dedicated to civil society in the draft NIAS would "relativize" public authorities’ integrity, introducing the idea of ​​the responsibility of the state in determining what kind of and how much integrity should be found in the non-governmental sector. Thus, although there is general understanding within civil society organizations about the importance of respecting the principles of integrity and transparency, standards of integrity should be subordinated to an internal process of self-regulation within the associated sector, so as not to interfere with the fundamental constitutional principles of freedom of association and freedom of opinion. Consequently, as a result of additional consultations, the National Anticorruption Centre, the author of the draft NIAS, stopped promoting Pillar VIII, a decision that we welcome. At the same time, we encourage all stakeholders to pay special attention in public debates to the importance of respecting the opinions of all participants being consulted in the spirit of constructive dialogue, and of avoiding accusatory and personalized rhetoric.

 

Additionally, we note that several incidents of direct and indirect intimidation of independent media institutions and investigative journalists were recorded recently, in the context of the continuing harmful practice of groups under the control of political oligarchs monopolizing the media. To this end, at the end of 2016 the investigative journalist Mariana Rata was called to the prosecutor’s office to answer questions about a criminal investigation. The journalist was suspected of disseminating information about the private life of a former police commissioner by publishing a journalistic investigation about his assets. Although it was clear from the start that no criminal offence was committed and the case should be dismissed, the prosecutor asked the journalist for testimony. Only after the case drew public attention was it dismissed. Another symptomatic case is that of 21 February 2017, when the weekly investigative newspaper „Ziarul de Gardă” reported the appearance of a phantom website named ziaruldegarda.com, which used the name „Ziarul de Gardă” and disseminated information written by anonymous authors or taken from other web pages. The portal resembled other anonymous websites that promote anti-opposition and pro-government content. Several civil society organizations urged the authorities to investigate this incident. The website disappeared shortly after that statement. On the other hand, over the past few months, more public institutions have unduly refused to provide journalists with information of public interest, citing the protection of personal data. In February 2017, based on the protection of personal data, all decisions from the court system webpage were anonymised, making it impossible to find judgments in high-profile cases. These are serious obstacles to investigative journalism.

 

In conclusion, we express our disappointment that the dialogue between national authorities and civil society is strongly affected by mistrust, inconsistency and harmful rhetoric. The cases in which collaboration with civil society is used by the government as a facade for legitimizing its own actions are increasing. In this respect, in their interaction with public authorities those organizations that promote a more convenient and/or closer position to the authorities and decision makers are favoured. It is important that the public authorities promote an inclusive and non-discriminatory approach in their relationship with all civil society organizations and the community of experts, including with the ones with critical voices or civil society representatives who decide to publicly express their political preferences.

 

In light of the abovementioned, the signatories to this Declaration:

1. Reiterate that, in a state based on the rule of law, civil society and the media play a key role in making public institutions transparent and accountable. It is particularly important for all civil society organizations and the media to be guided by and to respect the principles of transparency, fairness, professionalism and professional ethics in their work;

2. Call on the general public and development partners to more closely monitor, to prevent and to disavow all actions that have the effect of undermining freedom of association, freedom of opinion and expression in the Republic of Moldova;

3. Urge the Moldovan public authorities to hold an open, non-discriminatory and honest dialogue on issues of public interest involving representatives of all non-governmental organizations and media, irrespective of their expressed opinions.

 

The undersigned organizations, members of the National Platform of the Eastern Partnership Civil Society Forum:

Association for Participatory Democracy „ADEPT”

Association of Professional and Business Women from Moldova

Foreign Policy Association

Association of Independent Press

Eco-TIRAS International Environmental Association of River Keepers

BIOS

Business Consulting Institute

Independent Journalism Center

Legal Resources Centre of Moldova

National Environmental Center

Institute for Development and Social Initiatives (IDIS) “Viitorul”

Institute for Urban Development

Institute for Public Policy

Institute for European Policies and Reforms

Ecological Movement of Moldova

Promo-LEX Association

TERRA 153

Transparency International - Moldova

Union of Organizations for the Disabled of Moldova

 

The list of signatories remains open.

 

Platforma Națională a Parteneriatului Estic susține jurnaliștii persecutați de către reprezentanții autorităților publice

Ieri, 24 ianuarie, în cadrul Conferinței de presă ”Presiuni alarmante asupra jurnalitilor din Republica Moldova: de la brutalizare și indimidare, la procese penale.”, Platforma Națională a Parteneriatului Estic prin reprezentanții grupului nr.1 Democrație, drepturile omului, bună guvernare și stabilitate a reiterat susținerea jurnaliștilor care sunt persecutați de reprezentanții autorităților publice.

Acest eveniment a fost organizat în contextul în care Marianei Rață, jurnalistă în cadrul Centrului de Investigații Jurnalistice, i s-a itentat un dosar penal, pentru o investigație jurnalistică realizată, în care, în opinia autorităților, aceasta a utilizat date cu caracter personal.

În acest context, reamintim și exemplele Centrului de Investigatii Jurnalistice care a acționat în judecată Președinția pentru refuzul de a prezenta biografiile/CV-urile persoanelor care au primit distinctii de stat, sau a unei explicații, cu pretextul că aceasta ar prezenta informație cu un caracter personal și a pierdut cazul. Precum și, Transparency International Moldova, reprezentanții căruia au solicitat informații despre cauze penale itentate în privița factorilor de decizie a intrepriderilor de stat în legătură cu eventualele abateri în activitatea acestora, iar MAI și Procuratura nu au oferit date, invocând clauza datelor cu caracter personal.

 

Interviu: Ion Manole, Promo-Lex: ”Regimul de la Tiraspol nu este responsabilizat pentru abuzurile sale”

Directorul Asociaţiei Promo-Lex și Facilitatorul Platformei Naționale a Forumului Societății Civile care a fost interzisă în Transnistria şi care a obţinut o condamnare a Rusiei la CEDO pentru încălcarea dreptului la educaţie în regiunea separatistă, atrage atenţia că nicio instituţie internaţională nu dă prioritate respectării drepturilor omului în această regiune.

Regimul de la Tiraspol face ce vrea cu oamenii din regiune. Aceştia nu se pot apăra împotriva abuzurilor în justiţie. Şcolile româneşti sunt în continuare ţinute ostatice, iar ţăranilor le sunt confiscate proprietăţile. Totuşi, autorităţile moldovene nu doresc să ridice aspecte legate de drepturile omului în formatul 5+2 şi nici problema confiscării proprietăţilor, mulţumindu-se să plătească compensaţii oamenilor care nu pot dispune de bunurile lor în Transnistria. Ion Manole, directorul executiv al Promo-Lex, a vorbit pe larg despre încălcările drepturilor omului din stânga Nistrului, într-un interviu acordat Epoch Times la Chişinău.

 

 

În apărarea independenței presei: „Libertate Hadijei!”

Mai multe organizaţii ale societăţii civile, inclusiv de media au organizat azi, de Ziua Mondială a Libertăţii Presei, un flashmob de solidarizare cu Centrul de Investigaţii Jurnalistice, care a fost somat de Ambasada Azerbaidjanului să scoată de pe sediul Centrului bannerul de susţinere a jurnalistei azere Hadija Ismailova.

Mai multe organizaţii ale societăţii civile, inclusiv de media au organizat azi, de Ziua Mondială a Libertăţii Presei, un flashmob de solidarizare cu Centrul de Investigaţii Jurnalistice, care a fost somat de Ambasada Azerbaidjanului să scoată de pe sediul Centrului bannerul de susţinere a jurnalistei azere Hadija Ismailova, condamnată pentru că a anchetat și a scris despre familia preşedintelui azer. Participanții au spus că este o acțiune în apărarea presei independente și au scandat ,„Libertate Khadijei” și „Rușine Ambasadei Azerbaidjanului.”.

Mai multe detalii și poze puteți vedea aici: http://www.europalibera.org/media/photogallery/27712983.html?nocache=1

 

______________________________________________________

 

Today Moldovan Civil Society Organizations, members of the National Platform, including media CSO, organized a solidarity flash-mob in support for the Centre for Investigative Journalism, after the organization was intimidated by the representatives of Azerbaijan Embassy in Chisinau because of a publicly posted banner in support for Azere Hadija Ismailova

Flash-mob also marked the international day of the Free Press. Participants gathered in the front of the Azerbaijan Embassy in Chisinau with banners in support for Hadija Ismailova and shouted slogans like "Free Khadija" "Shame to Azerbaijan Embassy". Also during the flash-mob was raised the topic of free and independent press in the Republic of Moldova and commitment of the Civil Society of Moldova to protect and support investigative journalism.

More info and pictures can be found here: http://www.europalibera.org/media/photogallery/27712983.html?nocache=1

 
Mai multe articole..
English French German Italian Romanian Russian Ukrainian

Vizitatori Online

Avem 91 vizitatori online

Sondaj

Parteneriatul Estic va conditiona dezvoltarea R.Moldova?
 

Utilizatori inregistrati

free counters

Find us on Facebook
Follow Us