Invita?ie la Civil Society Forum

A fost lansat procesul de aplicare la Forul Societatii Civile in cadrul Parteneriatului Estic care se va desfasura in noiembrie 2011 la Poznan Polonia. Atasat este anuntul si formularul de mai mult...

Parteneriatul Estic

Parteneriatul Estic (PE) se bazeaz? pe realizarea Politicii Europene de Vecin?tate mai mult...

Cum func?ioneaz? CFS?

CSF este un forum activ, cu peste 200 de participan?i facilitat de un comitet director de 17 persoane. mai mult...

Grupurile de lucru

Patru grupuri de lucru au fost înfiin?ate ?i func?ioneaz? pentru a discuta problemele legate de platformele tematice ?i îmbog??i ordinea de zi. mai mult...

http://eap-csf.md/components/com_gk2_photoslide/images/thumbm/405199heid_moldova.jpg http://eap-csf.md/components/com_gk2_photoslide/images/thumbm/238455eu_fl.jpg http://eap-csf.md/components/com_gk2_photoslide/images/thumbm/501584function.jpg http://eap-csf.md/components/com_gk2_photoslide/images/thumbm/798527conect.jpg
/index.php?option=com_content&view=article&id=54&catid=54&Itemid=50 /index.php?option=com_content&view=article&id=46&catid=46&Itemid=27 /index.php?option=com_content&view=article&id=48&catid=48&Itemid=50 /index.php?option=com_content&view=article&id=52&catid=52&Itemid=37

Noutati recente

Parlamentului Republicii Moldova,

Pre?edintelui Parlamentului, dlui Andrian CANDU,

Comisiilor parlamentare permanente

8 aprilie 2016

 


Organiza?iile societ??ii civile semnatare sunt îngrijorate de consecin?ele negative asupra drepturilor fundamentale ale omului care ar putea ap?rea în urma adopt?rii proiectului de lege promovat de MAI ?i adoptat de Guvern la 30 martie 2016. Proiectul de lege acord? drepturi extrem de largi organelor de drept în cazul unei liste extinse de infrac?iuni, nerespectându-se principiul protec?iei vie?ii private ?i a libert??ii de exprimare. De asemenea, toat? povara implement?rii modific?rilor legislative sunt puse în sarcina furnizorilor de servicii, f?r? o analiz? privind costurile ?i eficien?a m?surilor, ceea ce ar putea duce la o cre?tere substan?ial? a costurilor pentru accesul la serviciile de on-line ?i de internet.

 

Suntem con?tien?i de importan?a combaterii infrac?iunilor de abuz sexual împotriva copiilor ?i a terorismului ?i nu contest?m necesitatea îmbun?t??irii cadrului legal în aceste domenii. Totu?i, proiectul de lege dep??e?te cu mult obiectivele urm?rite ?i ofer? spa?iu pentru abuzuri. În acest sens, gradul de pericol social pentru care sunt oferite m?suri speciale de investiga?ii sunt diferite de la un grup de infrac?iuni la altul, acesta fiind mult mai pronun?at în cazul infrac?iunilor de abuz sexual contra copiilor, a terorismului ?i chiar a infrac?iunilor cibernetice, în compara?ie cu infrac?iunile ce încalc? drepturile de autor ?i cele conexe. Consider?m c? m?surile speciale de investiga?ie urmeaz? a fi separate pentru diverse tipuri de infrac?iuni, inclusiv dup? gradul de pericol social pe care le poart?, acesta fiind mult mai redus în cazul infrac?iunilor contra drepturilor de autor ?i a drepturilor conexe. Proiectul prevede o supraveghere general? în locul celei specifice ?i direc?ionate. Proiectul de lege are o aplicabilitate extrem de larg? ?i nu creeaz? garan?ii pentru respectarea drepturilor omului. Cea mai mare sarcin? a implement?rii este pus? pe seama furnizorilor de servicii. Nu exist? o balan?? între ingerin?a în drepturile persoanelor ?i costurile implement?rii, pe de o parte, ?i eficien?a acestor m?suri, pe de alt? parte. De asemenea, unii termeni nu sunt suficien?i de exac?i ?i creeaz? premise pentru abuzuri.

 

Organiza?iile semnatare consider? c? urm?toarele prevederi ale proiectului de lege sunt cele mai problematice:

1. Proiectul de lege prevede posibilitatea organelor de drept de a efectua interceptarea ?i înregistrarea datelor informatice, perchezi?ia informatic?, ridicarea obiectelor care con?in date informatice, livrarea controlat?, precum ?i, re?inerea, cercetarea, predarea, perchezi?ionarea sau ridicarea oric?ror comunic?ri electronice sau mesagerii textuale în cazul tuturor infrac?iunilor grave, deosebit de grave ?i excep?ional de grave ?i a infrac?iunilor de abuz sexual împotriva minorilor, infrac?iunilor ce încalc? drepturile de autor ?i infrac?iunilor informatice. Lista infrac?iunilor pentru care sunt permise m?surile enumerate este foarte larg? ?i permite o marj? prea mare pentru interven?ie nejustificat?. Mai mult, proiectul de lege prevede anularea daunelor ca element al unui ?ir de infrac?iuni informatice, u?urând în a?a mod sanc?ionarea pentru aceste infrac?iuni. M?rirea num?rului de infrac?iuni pentru care pot fi aplicate m?suri speciale de investiga?ie ?i în acela?i timp modificarea componen?elor de infrac?iuni informatice par a fi exagerate.

2. Proiectul de lege l?rge?te foarte mult competen?ele organelor de drept în domeniul informatic. Acestea vor putea s? efectueze urm?toarele m?suri: interceptarea ?i înregistrarea datelor informatice, perchezi?ia informatic?, ridicarea obiectelor care con?in date informatice, livrarea controlat?, precum ?i re?inerea, cercetarea, predarea, perchezi?ionarea sau ridicarea oric?ror comunic?ri electronice sau mesagerii textuale. Consecin?ele acestor m?suri asupra drepturilor omului pot fi imprevizibile, îns? chiar la prima vedere putem observa unele aspecte problematice de reglementare:

a) în cazul perchezi?iei informatice ?i ridic?rii obiectelor care con?in date informatice, este prev?zut? posibilitatea de a ridica obiecte care con?in date informatice ?i examinarea lor la sediul organului de urm?rire penal? în cazul în care pentru examinarea acestuia se cere timp îndelungat. Proiectul nu prevede un termen limit? pentru ridicarea obiectelor ce con?in date informatice pentru examinare. Având în vedere specificul perchezi?iei unui calculator personal care, de regul?, are mii de fi?iere, se pare c? examinarea obiectelor care con?in date informatice la sediul organului de urm?rire penal? va fi mai degrab? o regul? decât o excep?ie;

b) proiectul de lege prevede posibilitatea de a efectua perchezi?ii informatice f?r? autoriza?ia judec?torului, dac? informa?iile c?utate se afl? într-un alt sistem informatic sau suport de stocare a datelor informatice, decât cel pentru care s-a solicitat perchezi?ia ?i/sau ridicarea obiectelor. Proiectul nu limiteaz? efectuarea perchezi?iei, f?r? autoriza?ia judec?torului, a ”altor obiecte” doar la situa?iile ce nu sufer? amânare, cum este prev?zut de art. 125 alin. (4) din Codul de procedur? penal?. Chiar dac? judec?torul urmeaz? s? verifice legalitatea acestor ac?iuni în termen de 24 de ore, specificul ingerin?ei respective, f?r? un control judiciar prealabil, poate duce la înc?lcarea dreptului persoanei la via?? privat?. De asemenea, nu a fost evaluat faptul dac? exist? suficient? capacitate în instan?ele judec?tore?ti s? asigure verificarea într- un termen foarte scurt a materialelor ce vor fi prezentate judec?torului de instruc?ie. De cele mai dese ori volumul de informa?ie ce ar urma s? fie verificat este compus din mii de fi?iere ridicate ca urmare a perchezi?iei informatice în alte sisteme informa?ionale. M?sura este în acela?i timp ?i ineficient? ?i încalc? regulile de administrare ale sistemelor informa?ionale interna?ionale, unde ar putea fi stocate informa?ii (Onedrive – Microsoft, iCloud – Apple, Dropbox etc.). Aceste circumstan?e ar putea duce la un control judiciar formal. De altfel, Republica Moldova deja are experien?a negativ? potrivit c?reia 98% din demersurilor procurorilor de a efectua intercept?ri a convorbirilor telefonice sunt admise de judec?torii de instruc?ie. În rezultat, în anul 2015 au fost admise 9,704 de demersuri de intercept?ri.

3. Proiectul nu prevede garan?ii de respectare a dreptului la via?? privat? ?i a libert??ii de exprimare. Sistarea IP-urilor ce con?in informa?ii controversate dar care nu prezint? un pericol real poate duce la înc?lcarea libert??ii de exprimare a utilizatorilor (art. 10 CEDO). Interceptarea comunic?rilor de pe internet ?i perchezi?ia obiectelor care pot con?ine date ?i informa?ii personale, citirea mesajelor electronice, pot duce la înc?lcarea dreptului la via?? privat? (art. 8 CEDO). Accesul autorit??ilor la orice mesaje electronice (de ex: po?ta electronic?, convorbirile private de pe orice re?ele de socializare, Skype, Viber etc.) ale persoanei sau la bunurile acesteia care con?in date informatice (calculatoare personale, laptopuri, smartphone-uri, tablete etc.) reprezint? o ingerin?? ce poate duce la concluzii despre via?a privat? a persoanei, precum obiceiurile din via?a cotidian?, locurile de ?edere permanente sau temporare, deplas?rile zilnice sau alte deplas?ri, activit??ile desf??urate, rela?iile sociale ale acestor persoane ?i mediile sociale frecventate de ele (CJUE, Hot?râre din 8 aprilie 2014, § 27). Astfel, asemenea m?suri ar trebui s? fie posibile doar în cazuri excep?ionale, care îns? nu rezult? din proiectul de lege care are o aplicabilitate extrem de larg?. Spre exemplu:

a) proiectul de lege prevede posibilitatea furnizorilor de a sista a accesul la toate adresele IP pe care sunt amplasate pagini web ce con?in pornografie infantil?, promoveaz? abuzul sexual sau exploatarea sexual? a copiilor, con?in informa?ii ce fac propagand? r?zboiului sau terorismului, îndeamn? la ur? sau discriminare na?ional?, rasial? ori religioas?, la ostilitate sau violen??, con?in sau difuzeaz? instruc?iuni privind modul de comitere a infrac?iunilor. Nu este clar care vor fi consecin?ele acestor ac?iuni – vor fi blocate/?terse comentariile, informa?iile sus-men?ionate sau va fi blocat? toat? pagina web? De asemenea, sintagma „con?in sau difuzeaz? instruc?iuni privind modul de comitere a infrac?iunilor” este lipsit? de claritate. În asemenea condi?ii incerte, dac? o persoan? de rea credin?? va posta un astfel de comentariu pe o pagin? web de nout??i, toat? pagina web ar putea s? fie blocat?. Asemenea prevederi nu sunt propor?ionale scopului declarat ?i sunt improprii într-o societate democratic?;

b) Proiectul de lege nu prevede cum are loc sistarea, dac? exist? vreun control judiciar sau alte garan?ii care nu ar permite abuzuri, ?i nu prevede un sistem de gradare a sanc?iunilor, ce ar putea duce doar în cazuri excep?ionale la sistarea accesului la o pagin? web. CtEDO a statuat c? trebuie s? existe un cadru legal care asigur? un control riguros al scopului bloc?rii unui site ?i un control judiciar care ar preveni orice abuz (hot?rârea Ahmet Yildirim c. Turciei, 18 decembrie 2012, § 64).

  1. Proiectul de lege nu prevede suficiente garan?ii în ceea ce prive?te stocarea ?i accesul la datele informa?ionale. Anterior, Curtea de Justi?ie a Uniunii Europene (CJUE) a invalidat prin Hot?rârea din 8 aprilie 2014 Directiva 2006/24/CE care prevedea obliga?ia p?str?rii informa?iilor informatice de c?tre furnizori ?i permitea accesul autorit??ilor la aceste date. CJUE a declarat c? scopul urm?rit de combatere a criminalit??ii grave nu a fost propor?ional cu ingerin?ele permise de Directiv?. Aspectele problematice subliniate de CJUE au fost c? Directiva se aplica asupra cvasitotalit??ii popula?iei, adic? ?i asupra persoanelor în privin?a c?rora nu exist? indicii de comitere a unei infrac?iuni grave, f?r? excep?ii nici m?car legate de secretul profesional (§ 56- 58), ?i nu stipula o leg?tur? între datele p?strate ?i o amenin?are pentru siguran?a public?, ?i nu prevedea nici criterii obiective care ar limita accesul autorit??ilor competente la informa?ii ?i utilizarea lor ulterioar? pentru prevenirea ?i descoperirea infrac?iunilor (§ 59-60). Proiectul de lege propus de MAI, de asemenea, se aplic? tuturor utilizatorilor de resurse informa?ionale f?r? a prevedea excep?ii ?i nu face o leg?tur? între datele care urmeaz? a fi p?strate ?i categoriile de infrac?iuni care justific? accesul la aceste date.

  2. Cheltuielile financiare pentru p?strarea informa?iei se pune pe umerii furnizorilor de informa?ii. P?strarea ?i stocarea informa?iilor pe perioade de 6 luni pentru traficul de internet ?i un an pentru comunic?rile telefonice este extrem de costisitoare ?i va duce la închiderea unor furnizori ?i, respectiv, scumpirea serviciilor în cazul altor furnizori. Autorii proiectului nu au efectuat o analiz? a eficien?ei acestor cerin?e de stocare a informa?iei raportat? la costuri. Având în vedere nivelul sporit de s?r?cie în Republica Moldova, scumpirea serviciilor de furnizare a serviciilor de internet ar putea afecta accesul la informa?ie ?i libertatea de exprimare a popula?iei.

  3. Proiectul nu prevede o perioad? rezonabil? între adoptare ?i implementare, pentru a permite furnizorilor de informa?ii s?-?i ajusteze politicile interne ?i s?-?i procure utilajul necesar, dar ?i pentru instruirea judec?torilor care vor autoriza aceste m?suri ?i a altor reprezentan?i ai organelor de drept care le vor aplica în practic?.

În concluzie, fiind con?tien?i de (1) riscul major de înc?lcare a drepturilor fundamentale ale persoanelor în cazul adopt?rii proiectului legii în versiunea actual?, (2) motivarea insuficient? a notei informative, în special în ceea ce ?ine de evaluarea costurilor pentru implementarea proiectului de lege, (3) lacunele din proiect ce ar putea duce la abuzuri din partea autorit??ilor, ?i având în vederepage3image29184 page3image29344 page3image29504 page3image29664

De asemenea, suntem îngrijora?i ?i de alte ini?iative legislative ce ?in de în?sprirea controlului organelor de drept asupra spa?iului informa?ional ?i verificarea candida?ilor la func?iile de demnitate public?. Propunerile vizeaz? modificarea Legii nr. 271 din 18 decembrie 2008 privind verificarea titularilor ?i a

candida?ilor la func?ii publice, introducerea mandatului de securitate ?i reformarea Serviciului de Informa?ii ?i Securitate. Aceste legi, de asemenea au drept scop accesarea ?i stocarea datelor, precum ?i acordarea unor împuterniciri nejustificate, în afara unui proces penal, a candida?ilor sau persoanelor cu func?ii publice.

(4) lipsa general? de încredere a societ??ii în organele de drept, (5) maniera nedemocratic? în care a fost votat ?i investit Guvernul ”Filip” care, de?i existau multe alte restan?e prioritare, a adoptat acest proiect la care au renun?at anterior dou? Guverne, (6) precum ?i complexitatea proiectului de lege ?i implica?iile majore care acesta îl poate avea în societate,


SEMNATARII APELULUI SOLICIT? PARLAMENTULUI:

  1. Remiterea proiectului de lege pentru expertizare Comisiei de la Vene?ia în vederea verific?rii corespunderii proiectului de lege cu standardele europene;

  2. Solicitarea asisten?ei partenerilor de dezvoltare pentru o analiz? a bunelor practici europene de implementare a Conven?iei Consiliului Europei privind criminalitatea informatic? (Budapesta, 2001) ?i a Conven?iei Consiliului Europei pentru protec?ia copiilor împotriva exploat?rii sexuale ?i a abuzurilor sexuale (Lanzarote, 2007);

  3. Consultarea pe larg a proiectului cu societatea civil? ?i promovarea ini?iativelor care corespund standardelor interna?ionale ?i efectuarea unei analize a costurilor necesare pentru implementarea proiectului de lege;

4. Ajustarea proiectului de lege în vederea cre?rii cadrului legal eficient pentru prevenirea ?i combaterea crimelor     contra minorilor ?i a terorismului, pe de o parte, ?i excluderea din proiect a infrac?iunilor pentru care nu sunt justificate aplicarea m?surilor speciale de investiga?ie ce pot afecta grav via?a privat? sau libertatea de exprimare a persoanelor, pe de alt? parte.

 


Organiza?iile semnatare:

  1. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM),

  2. Amnesty International Moldova,

  3. Centrul pentru Jurnalism Independent din Moldova (CJIM),

  4. RISE Moldova,

  5. Centrul de Resurse DIALOG-Pro,

  6. BIOS,

  7. Funda?ia pentru Dezvoltare din Moldova,

  8. Asocia?ia Presei Independente (API),

  9. Uniunea organiza?iilor invalizilor din Republica Moldova,

  10. Transparency International – Moldova,

  11. Asocia?ia Promo-LEX,

  12. Asocia?ia pentru Guvernare Eficienta si Responsabila,

  13. Funda?ia Est-European?,

  14. Terra-1530,

  15. Institutul de Politici Publice (IPP),

  16. Centrul National de Mediu,

  17. Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI),

  18. Asocia?ia Femeilor pentru Protec?ia Mediului si Dezvoltarea Durabil?,

  19. Asocia?ia Femeilor Profesioniste ?i de Afaceri din Moldova,

  20. Centrul de Resurse „Tineri ?i Liberi”,

  21. Asocia?ia Micului Business,

  22. Institutul pentru Politici ?i Reforme Europene (IPRE)

  23. Asocia?ia pentru Democra?ie Participativ? (ADEPT),

  24. Institutul de Reforme Penale (IRP),

  25. Ambasada Drepturilor Omului.

page4image22712 page4image22872 page4image23032

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

English French German Italian Romanian Russian Ukrainian

Vizitatori Online

Avem 59 vizitatori online

Sondaj

Parteneriatul Estic va conditiona dezvoltarea R.Moldova?
 

Utilizatori inregistrati

free counters

Find us on Facebook
Follow Us