Invitație la Civil Society Forum

A fost lansat procesul de aplicare la Forul Societatii Civile in cadrul Parteneriatului Estic care se va desfasura in noiembrie 2011 la Poznan Polonia. Atasat este anuntul si formularul de mai mult...

Parteneriatul Estic

Parteneriatul Estic (PE) se bazează pe realizarea Politicii Europene de Vecinătate mai mult...

Cum funcționează CFS?

CSF este un forum activ, cu peste 200 de participanţi facilitat de un comitet director de 17 persoane. mai mult...

Grupurile de lucru

Patru grupuri de lucru au fost înfiinţate şi funcţionează pentru a discuta problemele legate de platformele tematice şi îmbogăţi ordinea de zi. mai mult...
/index.php?option=com_content&view=article&id=54&catid=54 /index.php?option=com_content&view=article&id=46&catid=46&Itemid=27 /index.php?option=com_content&view=article&id=48&catid=48 /index.php?option=com_content&view=article&id=52&catid=52&Itemid=37

Noutati recente

Parteneriatul Estic pentru R.Moldova


Chisinau, 3 March 2017

The undersigned organizations, members of the National Platform of the Eastern Partnership Civil Society Forum (hereinafter - Platform), express their concern about the environment for civil society organizations and the respect for the fundamental principles of the rule of law in the Republic of Moldova. In particular, we have observed systematic actions designed to divide and discredit civil society organizations, including by setting them against certain quasi-nongovernmental organizations. Moreover, we note a general climate of increased intimidation of the independent media by public authorities.

For this purpose, we consider it important to communicate to the general public, development partners and Moldovan state authorities the Platform’s position on some of the above-mentioned trends with a view toward discouraging them and preventing further deterioration of the situation in these areas.


We are increasingly witnessing representatives of the public authorities "penalizing" civil society organizations and non-affiliated media representatives for critical opinions expressed about the activities carried out by such authorities, and civil society organizations being unduly accused of promoting a "poor image" of public institutions or of promoting partisan political views. Moreover, some non-governmental organizations and media institutions have become "undesirable" according some authorities and are excluded from their dialogue with civil society. All these phenomena have taken place at the same time as representatives of the legislative, executive and judicial branches launch various initiatives proclaiming openness and cooperation with civil society in the Republic of Moldova.


Another worrying phenomenon observed lately has been attempts by some non-governmental organizations to promote agendas allegedly representative of civil society using various non-transparent and non-inclusive actions and approaches, utilizing and even abusing certain platforms and forums established by civil society. The most recent example of this took place on 22 February 2017, when a Civic Forum on Monitoring the Implementation of the Moldova-EU Association Agreement was organized. During this event the organizers were supposed to present three thematic reports on monitoring the implementation of the Moldova-EU Association Agreement in terms of the environment, justice and energy. CReDO (Resource Centre for Human Rights) was supposed to present its reports on the justice and energy sectors, but, regretfully, the report on justice has not been published or submitted to the Platform members so far. Moreover, the representatives of the Platform were not consulted in advance about the draft declaration on justice sector reform, which was proposed to the participants of the event for adoption, and its content did not cover many serious and evident problems in this area. In this context, the signatory members of the Platform reject any association of the National Platform of the Eastern Partnership Civil Society Forum with the opinions and presentations made by CReDO at the event dated 22 February 2017.


Another regrettable situation was the confusion created by the opportunity to promote Pillar VIII, dedicated to civil society and media integrity, as part of the draft of the National Integrity and Anticorruption Strategy (NIAS). This proposal was sent to the National Anticorruption Centre during the last stage of the consultation process by three civil society organizations, which argued for the need to include such provisions in the new draft NIAS. Pillar VIII promoted the idea that there were serious integrity concerns in the non-governmental sector. However, the authors of this “statist” concept referred exclusively to those non-governmental organizations playing an active civic role, omitting the vast networks of religious organizations and trade unions. It is worth mentioning that the draft NIAS prohibited any "political affiliation" by members of non-governmental organizations’ managing bodies. On the other hand, in the signatories’ opinion, the inclusion of a pillar dedicated to civil society in the draft NIAS would "relativize" public authorities’ integrity, introducing the idea of ​​the responsibility of the state in determining what kind of and how much integrity should be found in the non-governmental sector. Thus, although there is general understanding within civil society organizations about the importance of respecting the principles of integrity and transparency, standards of integrity should be subordinated to an internal process of self-regulation within the associated sector, so as not to interfere with the fundamental constitutional principles of freedom of association and freedom of opinion. Consequently, as a result of additional consultations, the National Anticorruption Centre, the author of the draft NIAS, stopped promoting Pillar VIII, a decision that we welcome. At the same time, we encourage all stakeholders to pay special attention in public debates to the importance of respecting the opinions of all participants being consulted in the spirit of constructive dialogue, and of avoiding accusatory and personalized rhetoric.


Additionally, we note that several incidents of direct and indirect intimidation of independent media institutions and investigative journalists were recorded recently, in the context of the continuing harmful practice of groups under the control of political oligarchs monopolizing the media. To this end, at the end of 2016 the investigative journalist Mariana Rata was called to the prosecutor’s office to answer questions about a criminal investigation. The journalist was suspected of disseminating information about the private life of a former police commissioner by publishing a journalistic investigation about his assets. Although it was clear from the start that no criminal offence was committed and the case should be dismissed, the prosecutor asked the journalist for testimony. Only after the case drew public attention was it dismissed. Another symptomatic case is that of 21 February 2017, when the weekly investigative newspaper „Ziarul de Gardă” reported the appearance of a phantom website named, which used the name „Ziarul de Gardă” and disseminated information written by anonymous authors or taken from other web pages. The portal resembled other anonymous websites that promote anti-opposition and pro-government content. Several civil society organizations urged the authorities to investigate this incident. The website disappeared shortly after that statement. On the other hand, over the past few months, more public institutions have unduly refused to provide journalists with information of public interest, citing the protection of personal data. In February 2017, based on the protection of personal data, all decisions from the court system webpage were anonymised, making it impossible to find judgments in high-profile cases. These are serious obstacles to investigative journalism.


In conclusion, we express our disappointment that the dialogue between national authorities and civil society is strongly affected by mistrust, inconsistency and harmful rhetoric. The cases in which collaboration with civil society is used by the government as a facade for legitimizing its own actions are increasing. In this respect, in their interaction with public authorities those organizations that promote a more convenient and/or closer position to the authorities and decision makers are favoured. It is important that the public authorities promote an inclusive and non-discriminatory approach in their relationship with all civil society organizations and the community of experts, including with the ones with critical voices or civil society representatives who decide to publicly express their political preferences.


In light of the abovementioned, the signatories to this Declaration:

1. Reiterate that, in a state based on the rule of law, civil society and the media play a key role in making public institutions transparent and accountable. It is particularly important for all civil society organizations and the media to be guided by and to respect the principles of transparency, fairness, professionalism and professional ethics in their work;

2. Call on the general public and development partners to more closely monitor, to prevent and to disavow all actions that have the effect of undermining freedom of association, freedom of opinion and expression in the Republic of Moldova;

3. Urge the Moldovan public authorities to hold an open, non-discriminatory and honest dialogue on issues of public interest involving representatives of all non-governmental organizations and media, irrespective of their expressed opinions.


The undersigned organizations, members of the National Platform of the Eastern Partnership Civil Society Forum:

Association for Participatory Democracy „ADEPT”

Association of Professional and Business Women from Moldova

Foreign Policy Association

Association of Independent Press

Eco-TIRAS International Environmental Association of River Keepers


Business Consulting Institute

Independent Journalism Center

Legal Resources Centre of Moldova

National Environmental Center

Institute for Development and Social Initiatives (IDIS) “Viitorul”

Institute for Urban Development

Institute for Public Policy

Institute for European Policies and Reforms

Ecological Movement of Moldova

Promo-LEX Association


Transparency International - Moldova

Union of Organizations for the Disabled of Moldova


The list of signatories remains open.



Chişinău, 3 martie 2017

Semnatarii, membri ai Platformei Naţionale a Forumului Societăţii Civile din Parteneriatul Estic (Platforma), constată cu îngrijorare unele tendinţe nefaste de deteriorare a mediului de activitate al societăţii civile şi a respectării principiilor de bază ale statului de drept în Republica Moldova. În particular, observăm semnele unor acțiuni sistematice de dezbinare şi discreditare a organizaţiilor societăţii civile, inclusiv prin contrapunerea acestora unor organizaţii quasi-neguvernamentale. De asemenea, s-au înteţit cazurile de intimidare a presei independente din partea unor autorităţi publice.

Iată de ce considerăm important de a comunica opiniei publice, partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova şi autorităților naționale poziția Platformei cu privire la unele din aceste tendințe pentru a le descuraja și preveni deteriorarea de mai departe a situației în aceste sectoare.

Tot mai des, reprezentanţii unor instituţii publice „taxează” organizaţii ale societăţii civile, dar şi reprezentanţi ai mass-media neafiliate pentru opinii critice vizavi de activitatea acestor autorități, fiind învinuiţi nefondat de propagarea în societate a unei „imagini proaste” a instituțiilor publice respective sau de promovarea unor opinii politice părtinitoare. Mai mult, unele organizații neguvernamentale și instituții media devin „indezirabile” pentru unele autorități și sunt exclude din dialogul acestora cu societatea civilă. Toate acestea au loc în timp ce reprezentanții puterii de stat legislative, executive şi judecătoreşti se lansează la nivel oficial în diferite iniţiative declarative de deschidere şi cooperare în raport cu societatea civilă din Republica Moldova.


Un alt fenomen îngrijorător observat în ultima perioadă este încercarea unor organizații neguvernamentale de a promova o agendă pretins reprezentativă a societății civile, apelând la diferite acţiuni şi abordări netransparente, neincluzive, utilizând şi chiar abuzând de anumite platforme sau formate consacrate ale societăţii civile. Cel mai recent exemplu în acest sens a fost observat la 22 februarie 2017, când a avut loc evenimentul numit Forum Civic de Monitorizare a implementării Acordului de Asociere RM-UE. În cadrul evenimentului respectiv, organizatorii urmau să prezinte trei rapoarte tematice de monitorizare a implementării Acordului de Asociere RM-UE, în domeniile mediului, justiţiei şi energiei. CReDO (Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului) urma să prezinte rapoartele dedicate sectoarelor justiției şi energiei, însă cu regret raportul pe justiţie nu a fost publicat şi nici prezentat membrilor Platformei până în prezent. Nici proiectul declarației cu privire la reformele în justiție, ce urma a fi adoptată de către participanții la eveniment, nu a fost consultată în prealabil cu reprezentanții Platformei, iar conținutul acesteia nu menționa mai multe probleme serioase evidente şi existente în acest domeniu. În acest sens, membrii semnatari ai Platformei resping orice asociere a Platformei Naționale a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic cu opiniile şi prezentările realizate de CReDO în cadrul evenimentului din 22 februarie.


O altă situaţie regretabilă în acest sens este confuzia creată cu privire la oportunitatea promovării în cadrul proiectului Strategiei de Integritate şi Anticorupţie (SNIA) a unui Pilon VIII (invizibil) separat dedicat integrităţii societăţii civile şi mass-media. Propunerea dată a fost transmisă în adresa Centrului Naţional Anticorupţie la ultima etapă de consultări, de către trei organizaţii ale societăţii civile care au argumentat necesitatea includerii unor astfel de prevederi în noul Proiect al SNIA. Pilonul VIII a promovat ideea conform căreia ar exista grave preocupări de integritate în sectorul neguvernamental. Totodată, autorii acestui concept „etatist” se refereau exclusiv la ONG-urile active civic, lăsând în afara atenției o vastă rețea de organizații confesionale şi sindicatele. Menţionăm că potrivit proiectului SNIA se interzicea „afilierea politică” a membrilor organelor de administrare a ONG-urilor. Pe de altă parte, în opinia semnatarilor, includerea unui pilon în SNIA dedicat societăţii civile ar fi însemnat o ”relativizare” a integrităţii autorităţilor publice, introducând ideea unei atribuţii suplimentare din partea statului de a determina ce fel de şi câtă integritate urmează a fi raportată sectorului asociativ. În context, deşi există o înţelegere generală în cadrul organizaţiilor societăţii civile cu privire la importanţa respectării principiilor integrităţii şi transparenţei, totuşi standardele de integritate trebuie subordonate unui proces intern de auto-reglementare în cadrul sectorului asociativ, pentru a nu aduce atingere principiilor constituţionale fundamentale cu privire la libertatea de asociere şi libertatea de opinie. În consecinţă, în rezultatul consultărilor suplimentare, Centrul Naţional Anticorupţie, autorul proiectului SNIA, a renunţat la promovarea Pilonului VIII, lucru pe care îl salutăm. Totodată, încurajam toţi actorii implicaţi să atragă o atenţie deosebită ca în cadrul dezbaterilor publice la importanţa respectării opiniilor tuturor participaţilor la consultări, în spiritul unui dialog constructiv, evitând retorici personalizate şi acuzatoare.


Adiţional, atragem atenţia că în ultima perioadă au fost înregistrate mai multe cazuri de intimidare directă şi indirectă a instituţiilor mass-media independente şi a jurnaliştilor de investigaţie, în condiţiile în care continuă practica vicioasă de monopolizare a mass-media prin intermediul grupurilor aflate în subordinea oligarhiilor politice. Astfel, la sfârşitul anului 2016, jurnalista de investigaţie Mariana Raţă a fost chemată la procuratură pentru a da explicaţii în cadrul unei investigaţii penale. Jurnalista era suspectată că, prin publicarea unei investigaţii jurnalistice despre averile unui fost comisar de poliţie, ar fi difuzat informaţii despre viaţa privată a acestuia. Deşi era clar din start că nu a fost comisă o faptă penală şi cauza trebuia respinsă, procurorul a chemat jurnalista la audieri. Doar după ce cauza a atras atenţia publicului, dosarul a fost clasat. Un alt caz simptomatic, este cel din 21 februarie 2017, când săptămânalul de investigaţii „Ziarul de Gardă” a semnalat apariţia unui site-fantomă cu denumirea, care folosea denumirea „Ziarul de Gardă” şi distribuia informaţii scrise de autori anonimi sau preluate de pe alte pagini web. Portalul semăna cu alte site-uri anonime care promovează un conținut anti-opoziție şi pro-guvernare. Mai multe organizaţii ale societăţii civile au solicitat autorităţilor investigarea acestui incident. Site-ul a dispărut în scurt timp după declaraţie. Pe de altă parte, în ultimele luni, tot mai multe instituţii publice refuză nejustificat să ofere jurnaliştilor de investigaţii informaţii de interes public, invocând protecţia datelor cu caracter personal. În februarie 2017, fiind invocată protecţia datelor cu caracter personal, toate hotărârile de pe portalul instanţelor judecătoreşti au fost anonimizate, făcând imposibilă găsirea hotărârilor judecătoreşti în cauze de rezonanţă. Aceste fapte reprezintă piedici serioase pentru jurnalismul de investigaţie.


În concluzie, constatăm spre regret că dialogul dintre autorităţile naţionale şi societatea civilă este puternic afectat de neîncredere, inconsistenţă şi retorică nocivă. Sunt tot mai frecvente cazurile când colaborarea cu societatea civilă este mai mult utilizată de către autorităţile publice ca pe o faţadă pentru legitimizarea acţiunilor proprii. În acest sens, sunt favorizate în interacţiunea cu autorităţile publice acele organizaţii care promovează o poziţie mai comodă şi/sau apropiată acestora şi decidenţilor săi. Considerăm important ca autorităţile publice să promoveze o abordare inclusivă şi nediscriminatorie în raport cu toate organizaţiile societăţii civile şi comunitatea de experţi, inclusiv cu vocile critice sau acei reprezentanţi ai societăţii civile care decid să îşi exprime public preferinţele politice.



În contextul celor menţionate mai sus, semnatarii prezentei Declaraţii:

1. Reiterează că, într-un stat de drept, societatea civilă şi mass-media joacă un rol esenţial în transparentizarea şi responsabilizarea instituţiilor publice. Este deosebit de important ca în activitatea lor toate organizaţiile societăţii civile şi mass-media să se conducă de şi să respecte principiile transparenţei, echidistanţei, profesionalismului şi eticii profesionale;

2.   Fac apel către opinia publică şi partenerii de dezvoltare să urmărească îndeaproape, să prevină şi să dezaprobe toate acţiunile care vin să submineze libertatea de asociere, libertatea opiniei şi a exprimării în Republica Moldova;

3.   Îndeamnă autorităţile publice din Republica Moldova la un dialog deschis, nediscriminatoriu şi onest pe marginea problemelor de interes public major, implicând reprezentanţii tuturor organizaţiilor neguvernamentale şi mass-mediei, indiferent de opiniile exprimate sau poziţiile promovate.


Semnatarii, Membri ai Platformei Naționale a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic:

Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT”

Asociatia Femeilor Profesioniste si de Afaceri din Moldova

Asociatia Politici Externe

Asociatia Presei Independente

Asociația Internațională a Păstrătorilor Râului Eco-TIRAS


Business Consulting Institute

Centru Independent de Jurnalism

Centru de Resurse Juridice din Moldova

Centrul National de Mediu

IDIS Viitorul

Institutul pentru Dezvoltare Urbana

Institutul pentru Politici Publice

Institutul pentru Politici și Reforme Europene

Mișcarea Ecologista din Moldova



Transparency International - Moldova

Uniunea Organizațiilor Invalizilor din Moldova

Centrul Regional al Studiilor de Mediu ECOS

Asociaţia Femeilor pentru Protecţia Mediului şi Dezvoltarea Durabilă (AFPMDD)

Alianța ONG-urilor active în domeniul Protecției Sociale a Copilului și Familiei (APSCF)


Lista este deschisă pentru subsemnare


Interviu: Ion Manole, Promo-Lex: ”Regimul de la Tiraspol nu este responsabilizat pentru abuzurile sale”

Directorul Asociaţiei Promo-Lex și Facilitatorul Platformei Naționale a Forumului Societății Civile care a fost interzisă în Transnistria şi care a obţinut o condamnare a Rusiei la CEDO pentru încălcarea dreptului la educaţie în regiunea separatistă, atrage atenţia că nicio instituţie internaţională nu dă prioritate respectării drepturilor omului în această regiune.

Regimul de la Tiraspol face ce vrea cu oamenii din regiune. Aceştia nu se pot apăra împotriva abuzurilor în justiţie. Şcolile româneşti sunt în continuare ţinute ostatice, iar ţăranilor le sunt confiscate proprietăţile. Totuşi, autorităţile moldovene nu doresc să ridice aspecte legate de drepturile omului în formatul 5+2 şi nici problema confiscării proprietăţilor, mulţumindu-se să plătească compensaţii oamenilor care nu pot dispune de bunurile lor în Transnistria. Ion Manole, directorul executiv al Promo-Lex, a vorbit pe larg despre încălcările drepturilor omului din stânga Nistrului, într-un interviu acordat Epoch Times la Chişinău.



În apărarea independenței presei: „Libertate Hadijei!”

Mai multe organizaţii ale societăţii civile, inclusiv de media au organizat azi, de Ziua Mondială a Libertăţii Presei, un flashmob de solidarizare cu Centrul de Investigaţii Jurnalistice, care a fost somat de Ambasada Azerbaidjanului să scoată de pe sediul Centrului bannerul de susţinere a jurnalistei azere Hadija Ismailova.

Mai multe organizaţii ale societăţii civile, inclusiv de media au organizat azi, de Ziua Mondială a Libertăţii Presei, un flashmob de solidarizare cu Centrul de Investigaţii Jurnalistice, care a fost somat de Ambasada Azerbaidjanului să scoată de pe sediul Centrului bannerul de susţinere a jurnalistei azere Hadija Ismailova, condamnată pentru că a anchetat și a scris despre familia preşedintelui azer. Participanții au spus că este o acțiune în apărarea presei independente și au scandat ,„Libertate Khadijei” și „Rușine Ambasadei Azerbaidjanului.”.

Mai multe detalii și poze puteți vedea aici:




Today Moldovan Civil Society Organizations, members of the National Platform, including media CSO, organized a solidarity flash-mob in support for the Centre for Investigative Journalism, after the organization was intimidated by the representatives of Azerbaijan Embassy in Chisinau because of a publicly posted banner in support for Azere Hadija Ismailova

Flash-mob also marked the international day of the Free Press. Participants gathered in the front of the Azerbaijan Embassy in Chisinau with banners in support for Hadija Ismailova and shouted slogans like "Free Khadija" "Shame to Azerbaijan Embassy". Also during the flash-mob was raised the topic of free and independent press in the Republic of Moldova and commitment of the Civil Society of Moldova to protect and support investigative journalism.

More info and pictures can be found here:


Declaraţia societăţii civile privind campania de discreditare a reprezentanţilor corpului diplomatic din Republica Moldova

Declaration of civil society organizations on the campaign aimed at discrediting representatives of the diplomatic corps in the Republic of Moldova

The representatives of civil society organizations express their deepest concern about the campaign led by some political interest groups and affiliated media institutions aimed at discrediting the representatives of the diplomatic corps that monitor the evolution of reforms in the Republic of Moldova.

We condemn the accusations made by these groups in saying that members of the diplomatic corps interfere in the justice act or that members of the diplomatic corps can only give general talks about the problem of corruption and cannot point at concrete illegalities and anti-democratic deviations.

We demand that these political interest groups stop their unfounded and inadmissible attacks.

As the Republic of Moldova started on the European path, the European Union launched a major campaign of financial, technical and expert assistance to support the reforms in our country. Therefore, we believe that the foreign donors have the right to present their opinion not only vis-à-vis the implementation of separate activities from action plans, but also about the results of these reforms or their absence.

One of the reasons for civil society organizations that monitor reforms in the country to share their opinions and expertise with international institutions, donors and development partners, is to influence decision makers in Moldova to consolidate the state of law and democracy based on a free market economy.  The critical opinions passed by the representatives of the diplomatic corps accredited in Moldova, especially of the partners that invest the money of their taxpayers in the development of the Republic of Moldova, present a useful and necessary for the Government and Moldovan citizens evaluation and the conclusions of the foreign diplomats need to be treated sincerely and honestly to correct the path of the reforms and initiate modifications in the areas that lag behind.




Declaraţia societăţii civile privind campania de discreditare a reprezentanţilor corpului diplomatic din Republica Moldova

Reprezentanţii societăţii civile îşi exprimă îngrijorarea în legătura cu campania de discreditare a reprezentanţilor corpului diplomatic care urmăresc evoluţia reformelor din Republica Moldova, pornită de unele grupuri de interese politice şi instituţiile media afiliate acestora. Considerăm că învinuirile de imixtiune în actul justiţiei, referinţele la faptul că diplomaţii ar avea doar dreptul de a vorbi la general despre problema corupţiei şi “nu pot să arate cu degetul” la cazurile concrete de ilegalităţi şi derapaje antidemocratice, sunt incorecte. Solicităm grupurilor de interese politice care dirijează campania de discreditare a reprezentanţilor corpului diplomatic să înceteze aceste atacuri nefondate şi inadmisibile.

Urmare a asumării parcursului european de către Republica Moldova, Uniunea Europeană a demarat o asistenţă financiară, tehnică şi de expertiză de proporţii pentru a susţine reformele în ţara noastră. Considerăm că donatorii străini au dreptul de a se pronunţa nu doar asupra implementării unor activităţi concrete din planurile de acţiuni, dar şi asupra rezultatelor reformelor sau asupra lipsei acestor rezultate.

Organizaţiile societăţii civile care monitorizează mersul reformelor din ţară, transmit opiniile şi expertizele sale instituţiilor internaţionale, donatorilor şi partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova, inclusiv pentru exercitarea influenţei asupra factorilor de decizie în scopul consolidării statului de drept, democratic, cu o economie bazată pe libera concurenţă. Opiniile critice, transmise de către reprezentanţii corpului diplomatic acreditat în Moldova, în special de către partenerii care investesc banii contribuabililor din ţările lor pentru dezvoltarea Republicii Moldova, reprezintă o evaluare necesară şi utilă Guvernului şi cetăţenilor moldoveni, iar concluziile diplomaţilor străini trebuie să fie examinate cu sinceritate şi onestie pentru a corecta mersul reformelor sau a iniţia modificări în domeniile restante.



Agenția de Cooperare Transfrontalieră si Integrare Europeana

Asociatia Internationala a Pastratorilor Riului Eco-TIRAS

Asociatia Mucului Business

Asociatia Presei Independente

AFPMDD (Women’s Association for the Environment Protection and Sustainable Development)

Business Consulting Institute


BPW Moldova

Centrul de Analiza si Prevenire a Coruptiei

Centrul de Resurse DIALOG-Pro

Centrul de Resurse Juridice din Moldova

Centrul pentru Jurnalism Independent

Centrul pentru Politici si Analize in Sanatate

Consiliul Național al Tineretului din Moldova

Ecological Counseling Center Cahul

Fundatia Est-Europeana

Fundația pentru dezvoltare

IDIS Viitorul

Institutul de Instruire in Dezvoltare "MilleniuM"

Institutul de Dezvoltare Urbană

Institutul de Politici Publice

Institutul pentru Politici si Reforme Europene

Institutul pentru o Guvernare Deschisa


RCTV Memoria



Transparency International – Moldova

Uniunea organizaţiilor invalizilor din Republica Moldova


REGULAMENT De organizare și functionare a PN FSC a PaE


De organizare și functionare a PN FSC a PaE

1.1. Platforma Națională a Forumului Societății Civile din PaE (în continuare – Platforma) este o structură neinsituţionalizată și apolitica, ce funcţionează pe principii benevole şi la care poate  adera orice organizație neguvernamentală, necomercială și apolitică, care împărtășește viziunea, misiunea şi obiectivele Platformei şi este gata să se implice activ și în mod direct în realizarea acestora.

1.2. Misiunea Platformei este consolidarea procesului de integrare europeană și de dezvoltare democratică a Republicii Moldova, de a contribui la procesul de advocacy și monitorizare pentru implementarea Acordului de Asociere dintre RM-UE si alte documente relevante ce se refera la Parteneriatul Estic si relatia RM-UE.

1.3. Obiectivul general al Platformei este promovarea valorilor Uniunii Europene și a procesului de implementare a Acordului de Asociere RM-UE, precum si a sporirii cooperarii regionale

1.4. Platforma nu susţine vreun partid politic, bloc electoral sau vreo persoană în funcţie publica şi nu poate folosi resursele sale pentru finanţarea acestora.

1.5. Denumirea completă este: Platforma Națională a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic. Denumirea abreviată este PN a FSC PaE.

1.6. Platforma se constituie pe termen nedeterminat.



2.1. Platforma se constituie şi îşi desfăşoară activitatea respectând următoarele principii:

  • participare benevolă şi egalitatea în drepturi a tuturor membrilor ei;
  • neangajare politică;
  • transparenţă, responsabilitate şi flexibilitate;
  • autonomia membrilor Platformei;
  • participare civica activă a membrilor la lucrările Forumului, a Platformei Nationale si a grupurilor de lucru
  • parteneriat cu autorităţile de stat, sectorul privat, mass media, organismele internationale si alte retele si ONG din afara Platformei;
  • Respect reciproc și pluralitate de opinii;
  • Legalitate;

Secţiunea 3. Obiectivele Platformei Națioanle

3.1. Pentru atingerea scopurilor sale, Platforma îşi propune următoarele obiective:

  • Facilitarea dialogului dintre membrii Platformei;
  • Informarea reciprocă a membrilor despre activităţile desfăşurate, identificarea domeniilor neacoperite şi consolidarea eforturilor membrilor Platformei în aceste domenii;
  • Elaborarea programelor comune de colaborare în vederea promovării integrării europene a Republicii Moldova și informării cetățenilor despre avantajele și provocările parcursului european;
  • Susţinerea eforturilor instituțiilor publice, ale organizațiilor neguvernamentale și a altor actori din societate în atingerea obiectivului european;
  • Realizarea eforturilor de sensibilizare a opiniei publice vis-a-vis de procesul de implementare a Acordului de Asociere și a Agendei de asociere precum și a subiectelor de interes public și comunitar
  • Elaborarea documenteleor de poziții, propunerilor de politici publice și a altor documente relevante pentru eforturile de advocacy și sensibilizare a opiniei publice nationale si internationale
  • Realizarea activităților cu implicarea membrilor din alte Platforme Nationale din cadrul FSC PaE
  • · Susținerea activităților din cadrul FSC a PaE, prin solidarizare și/sau implicare.
  • · Realizarea proiectelor și inițiativelor tematie in fiecare din Grupurile de Lucru a Platformei

Secţiunea 4. Membrii Platformei Nationale a FSC PaE

4.1. Calitatea de membru al Platformei poate fi obținută de către organizațiile neguvernamentale, necomerciale și apolitice, care sunt active și corespund criteriilor de selecție, întrunesc condițiile prevăzute la p.1.1. Criteriile de selecție și documentele ce trebuie prezentate sunt făcute publice.

4.2. Organizația aplicantă va depune la Secretariatul Platformei o cerere/declarație tipizată de aderare la Platformă, cu indicarea Grupului de Lucru din care va face parte. Examinarea cererii de aderare va fi examinată și supusă votului la următoarea ședință a Platformei. Calitatea de membru al Platformei se va obține prin votul 50% + 1 din membrii prezenți la ședința Platformei.

4.3. Organizaţiile-membre sunt reprezentate în Platformă de către Preşedinte/Director, care poate delega altă persoană pentru a participa în cadrul ședințelor Platformei.

4.4. Organizațiile membre pot avea reprezentanți în cadrul mai multor grupuri de lucru, dintre care doar în unul poate fi Coordonator de Grup. Indiferent de numărul de participanți din partea unei organizații membre, organizația are un singur vot atunci când în cadrul Platformei se votează.

4.5. Drepturile Membrilor Platformei :

  • De a participa la activitaățile organizate de Platformă,
  • De a formula cereri, propuneri, de a exprima opinii asupra subiectelor aflate în dezbatere,
  • De a propune proiecte de declarații, apeluri sau comunicate tematice
  • De a participa la procesul de elaborare și organizare a campaniilor de promovare a procesului de asociere la UE si promovarea sau multiplicarea bunelor practici europene
  • de a beneficia de activităţi de instruire în cadrul Platformei,
  • de a utiliza logotipul Platformei și a menționa apartenența sau implicarea activa in cadrul Platformei în caz de necesitate pentru desfăşurarea anumitor activităţi statutare – coordonând acest lucru cu Secretariatul Platformei,
  • de a face parte şi la alte uniuni ale societatii civile, care nu au obiective si scopuri ce contravin principiilor de activitate ale Platformei,
  • de a beneficia de posibilitatea stabilirii unor parteneriate durabile cu organizaţiile din cadrul Forumului, având oportunitatea de a realiza activităţi în comun cu acestea,
  • de a propune si de a participa la elaborarea documentelor Platformei
  • de a vota și a fi votat în cadrul alegerilor Facilitatorului Național sau a Coordonatorilor Grupurilor de lucru, conform procedurilor stabilite.

4.6. Membrii Platformei sunt obligaţi:

  • să respecte prevederile prezentului Regulament și a deciziilor Platformei
  • să contribuie la realizarea obiectivelor Platformei,
  • să participe activ la promovarea activităţilor Platformei,
  • să nu comită acţiuni ce ar discredita obiectivele Platformei Nationale si ale FSC PaE
  • să nu foloseasca logotipul Platformei pentru alte scopuri decât cele de promovare a valorilor europene si obiectivele Platformei, fiind categoric interzisă folosirea însemnelor Platformei sau logotipul Platformei în campanii electorale, in favoarea unui concurent electoral
  • să se abţină de la orice activitate politică, utilizand/mentionand apartenenta sau calitatea de membru al Platformei
  • să  informeze prin email coordonatorul de Grup si Secretariatul despre activitatile relevante misiunii si obiectivele Platformei, desfasurate de catre organizatia membra
  • să  informeze în scris Secretariatul despre intentia de a se retrage din Platformă, indicand motivele
  • să participe la sedințele Platformei și ale grupurilor de lucru
  • să fie receptivi la solicitările Facilitatorului, Coordonatorului de Grup si ale Secretariatului.
  • să participe activ la activitățile ce tin de informarea opiniei publice despre procesul de integrare europeană.

4.7.  Calitatea de membru al Platformei se pierde în următoarele situaţii:

a)  la cererea scrisă a organizației membrului privind retragerea acestuia din Platformă;

b)    în cazul încetării sau desfiinţării Platformei;

c)   prin excludere, în cazul în care organizația membră a lipsit nemotivat de la 3 ședințe consecutive ale Grupului de Lucru si/sau 3 ședințe consecutive ale Platformei.

d)    prin excludere, în caz de nerespectare a prevederilor prezentului Regulament.

Calitatea de membru este retrasă prin votul majoritatii membrilor prezenți la ședința Platformei


Secţiunea 5. Structura și Organizarea Platformei Naționale

5.1. Platforma este organizată în 5 Grupuri de Lucru, fiind coordonate de catre cate un Coordonator, Secretarul si Facilitatorul Platformei

5.2. Platforma își stabilește prioritățile și își realizează activitățile în conformitate cu deciziile Forumului Societății Civile PaE. Facilitatorul Platformei este membru al Comitetului de Coordonare al FSC PaE.

5.3. Activitatea Platformei este coordonată de către Facilitatorul Platfomei, de coordonatorii Grupurilor de Lucru (5)  şi de către Secretariatul Platformei (în continuare – Secretariat), care îşi vor desfăşura activitatea în conformitate cu prezentul Regulament.

5.4. Facilitatorul Platformei Naționale este ales prin majoritatea simplă a participanților din cadrul Platformei la Forumul Societății Civile PaE, care este organizat anual de către Secretariatul FSC PaE.

5.5. Atribuțiile Facilitatorului

  • reprezintă Platforma Națională la nivel national si international
  • coordonează comunicarea cu Secretariatul FSC PaE și Comitetul Coordonator al FSC PaE și Grupurile de Lucru
  • organizează în comun cu Secretariatul și Coordonatorii de Grup, convoacă și conduce ședințele Platformei
  • ia decizii urgente ce vizează activitatea Platformei, atunci când opinia membrilor nu poate fi consultată
  • coordonează activitatea Secretariatului
  • Participă la elaborarea priorităților de activitate ale Platformei
  • Coordonează elaborarea de declaraţii şi alte documente ale Platformei
  • Supune votului subiecte privind adoptarea sau retragerea calității de membru al Platformei

5.6. Grupurile de Lucru și Coordonatorii Grupurilor

Membrii Platformei sunt obligați să facă parte în unul din următoarele grupuri de lucru:

  1. Grupul de Lucru 1  Democrație, drepturile omului, buna guvernare și stabilitate
  2. Grupul de Lucru 2 Integrarea economică și convergența cu politicile UE
  3. Grupul de Lucru 3 Mediul, schimbările climatice și securitatea energetică
  4. Grupul de Lucru 4: Contacte Interumane
  5. Grupul de Lucru 5: Politici de Muncă și Dialog Social

5.7. Coordonatorii Grupurilor de lucru sunt alesi de catre membrii Platformei Naționale, participanti in cadrul Grupului de Lucru corespunzator, prin votul majorității membrilor grupului respectiv (prezenți la ședință). Coordonatorii GL sunt alesi pentru un mandat de un an cu posibilitatea de a fi reales.

5.8. Coordonatorii de Grup au următoarele atribuții

  • sunt responsabili de organizarea și desfășurarea ședințelor GL
  • coordonarea activităților GL
  • facilitarea activitatii sub-grupelor
  • reprezinta Grupul de Lucru in cadrul Consiliului Grupurilor de Lucru, coordonat de catre Secretariatul FSC PaE si asigura comunicarea GL cu colegii din UE si GL din cadrul Platformelor Nationale ale PaE
  • informează Facilitatorul și Secretariatul despre activitatea GL
  • organizeaza periodic sedinte in cadrul GL

5.9. Secretarul Platformei este persoana angajată pe bază permanentă în cadrul PN și are următoarele atribuții:

  • asigură organizarea şedinţelor Platformei si comunicarea intre membri;
  • asigură întocmirea, redactarea şi păstrarea proceselor-verbale, deciziilor şi altor documente adoptate;
  • asistă Facilitatorul Național în realizarea atribuțiilor sale si a Coordonatorilor GL
  • este responsabil de aspectele logistice din cadrul Platformei
  • asistă Facilitatorul si Coordonatorii GL în scrierea si implementarea proiectelor pentru platformă
  • asigura comunicarea cu secretariatul FSC si alte structuri, inclusiv donatori si parteneri
  • responsabil de elaborarea proiect plan de activitati pentru Platforma pe termen scurt, mediu si lung in comun cu Facilitator si Coordonatori GL
  • responsabil de promovarea platformei si informare

5.10. Comunicarea cu membrii Platformei este asigurata prin organizarea sedintelor periodice ale Platformei si in cadrul sedintelor GL. Totodata, comunicarea oficiala in cadrul Platformei va fi asigurata prin intermediul rețelei google-group ( Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza ) etc.;

5.11. Ședințele Platformei Naționale se vor realiza trimestrial.


5.12. Ședinţe extraordinare vor avea loc ori de cîte ori este nevoie, la iniţiativa scrisă şi motivată a membrilor Platformei, depusă Secretariatului ori la initiativa Coordonatorilor de Grup si a Facilitatorului.


5.13. Informaţia despre data, ora, locul desfăşurării şedinţei, proiectele documentelor,  ce vor fi discutate la ședință, sînt aduse la cunoştinţa tuturor membrilor Platformei de către Secretariat nu mai târziu de 5 zile până la ziua şedinţei ordinare și cu 1 zi înainte de ședința extraordinară.


5.14. Şedinţa este însoţită de întocmirea unui proces-verbal de către secretariat, semnat de Facilitatorul Național. Extrasul procesului verbal al şedinţei se expediază membrilor nu mai târziu de 10 zile din ziua petrecerii şedinţei. Se intocmeste lista participantilor.



APEL PUBLIC cu privire la proiectul de lege propus de MAI și adoptat de Guvern care extinde și înăsprește controlul organelor de drept asupra spațiului informațional

Parlamentului Republicii Moldova,

Președintelui Parlamentului, dlui Andrian CANDU,

Comisiilor parlamentare permanente

8 aprilie 2016


Organizațiile societății civile semnatare sunt îngrijorate de consecințele negative asupra drepturilor fundamentale ale omului care ar putea apărea în urma adoptării proiectului de lege promovat de MAI și adoptat de Guvern la 30 martie 2016. Proiectul de lege acordă drepturi extrem de largi organelor de drept în cazul unei liste extinse de infracțiuni, nerespectându-se principiul protecției vieții private și a libertății de exprimare. De asemenea, toată povara implementării modificărilor legislative sunt puse în sarcina furnizorilor de servicii, fără o analiză privind costurile și eficiența măsurilor, ceea ce ar putea duce la o creștere substanțială a costurilor pentru accesul la serviciile de on-line și de internet.


Suntem conștienți de importanța combaterii infracțiunilor de abuz sexual împotriva copiilor și a terorismului și nu contestăm necesitatea îmbunătățirii cadrului legal în aceste domenii. Totuși, proiectul de lege depășește cu mult obiectivele urmărite și oferă spațiu pentru abuzuri. În acest sens, gradul de pericol social pentru care sunt oferite măsuri speciale de investigații sunt diferite de la un grup de infracțiuni la altul, acesta fiind mult mai pronunțat în cazul infracțiunilor de abuz sexual contra copiilor, a terorismului și chiar a infracțiunilor cibernetice, în comparație cu infracțiunile ce încalcă drepturile de autor și cele conexe. Considerăm că măsurile speciale de investigație urmează a fi separate pentru diverse tipuri de infracțiuni, inclusiv după gradul de pericol social pe care le poartă, acesta fiind mult mai redus în cazul infracțiunilor contra drepturilor de autor și a drepturilor conexe. Proiectul prevede o supraveghere generală în locul celei specifice și direcționate. Proiectul de lege are o aplicabilitate extrem de largă și nu creează garanții pentru respectarea drepturilor omului. Cea mai mare sarcină a implementării este pusă pe seama furnizorilor de servicii. Nu există o balanță între ingerința în drepturile persoanelor și costurile implementării, pe de o parte, și eficiența acestor măsuri, pe de altă parte. De asemenea, unii termeni nu sunt suficienți de exacți și creează premise pentru abuzuri.


Organizațiile semnatare consideră că următoarele prevederi ale proiectului de lege sunt cele mai problematice:

1. Proiectul de lege prevede posibilitatea organelor de drept de a efectua interceptarea și înregistrarea datelor informatice, percheziția informatică, ridicarea obiectelor care conțin date informatice, livrarea controlată, precum și, reținerea, cercetarea, predarea, percheziționarea sau ridicarea oricăror comunicări electronice sau mesagerii textuale în cazul tuturor infracțiunilor grave, deosebit de grave și excepțional de grave și a infracțiunilor de abuz sexual împotriva minorilor, infracțiunilor ce încalcă drepturile de autor și infracțiunilor informatice. Lista infracțiunilor pentru care sunt permise măsurile enumerate este foarte largă și permite o marjă prea mare pentru intervenție nejustificată. Mai mult, proiectul de lege prevede anularea daunelor ca element al unui șir de infracțiuni informatice, ușurând în așa mod sancționarea pentru aceste infracțiuni. Mărirea numărului de infracțiuni pentru care pot fi aplicate măsuri speciale de investigație și în același timp modificarea componențelor de infracțiuni informatice par a fi exagerate.

2. Proiectul de lege lărgește foarte mult competențele organelor de drept în domeniul informatic. Acestea vor putea să efectueze următoarele măsuri: interceptarea și înregistrarea datelor informatice, percheziția informatică, ridicarea obiectelor care conțin date informatice, livrarea controlată, precum și reținerea, cercetarea, predarea, percheziționarea sau ridicarea oricăror comunicări electronice sau mesagerii textuale. Consecințele acestor măsuri asupra drepturilor omului pot fi imprevizibile, însă chiar la prima vedere putem observa unele aspecte problematice de reglementare:

a) în cazul percheziției informatice și ridicării obiectelor care conțin date informatice, este prevăzută posibilitatea de a ridica obiecte care conțin date informatice și examinarea lor la sediul organului de urmărire penală în cazul în care pentru examinarea acestuia se cere timp îndelungat. Proiectul nu prevede un termen limită pentru ridicarea obiectelor ce conțin date informatice pentru examinare. Având în vedere specificul percheziției unui calculator personal care, de regulă, are mii de fișiere, se pare că examinarea obiectelor care conțin date informatice la sediul organului de urmărire penală va fi mai degrabă o regulă decât o excepție;

b) proiectul de lege prevede posibilitatea de a efectua percheziții informatice fără autorizația judecătorului, dacă informațiile căutate se află într-un alt sistem informatic sau suport de stocare a datelor informatice, decât cel pentru care s-a solicitat percheziția și/sau ridicarea obiectelor. Proiectul nu limitează efectuarea percheziției, fără autorizația judecătorului, a ”altor obiecte” doar la situațiile ce nu suferă amânare, cum este prevăzut de art. 125 alin. (4) din Codul de procedură penală. Chiar dacă judecătorul urmează să verifice legalitatea acestor acțiuni în termen de 24 de ore, specificul ingerinței respective, fără un control judiciar prealabil, poate duce la încălcarea dreptului persoanei la viață privată. De asemenea, nu a fost evaluat faptul dacă există suficientă capacitate în instanțele judecătorești să asigure verificarea într- un termen foarte scurt a materialelor ce vor fi prezentate judecătorului de instrucție. De cele mai dese ori volumul de informație ce ar urma să fie verificat este compus din mii de fișiere ridicate ca urmare a percheziției informatice în alte sisteme informaționale. Măsura este în același timp și ineficientă și încalcă regulile de administrare ale sistemelor informaționale internaționale, unde ar putea fi stocate informații (Onedrive – Microsoft, iCloud – Apple, Dropbox etc.). Aceste circumstanțe ar putea duce la un control judiciar formal. De altfel, Republica Moldova deja are experiența negativă potrivit căreia 98% din demersurilor procurorilor de a efectua interceptări a convorbirilor telefonice sunt admise de judecătorii de instrucție. În rezultat, în anul 2015 au fost admise 9,704 de demersuri de interceptări.

3. Proiectul nu prevede garanții de respectare a dreptului la viață privată și a libertății de exprimare. Sistarea IP-urilor ce conțin informații controversate dar care nu prezintă un pericol real poate duce la încălcarea libertății de exprimare a utilizatorilor (art. 10 CEDO). Interceptarea comunicărilor de pe internet și percheziția obiectelor care pot conține date și informații personale, citirea mesajelor electronice, pot duce la încălcarea dreptului la viață privată (art. 8 CEDO). Accesul autorităților la orice mesaje electronice (de ex: poșta electronică, convorbirile private de pe orice rețele de socializare, Skype, Viber etc.) ale persoanei sau la bunurile acesteia care conțin date informatice (calculatoare personale, laptopuri, smartphone-uri, tablete etc.) reprezintă o ingerință ce poate duce la concluzii despre viața privată a persoanei, precum obiceiurile din viața cotidiană, locurile de ședere permanente sau temporare, deplasările zilnice sau alte deplasări, activitățile desfășurate, relațiile sociale ale acestor persoane și mediile sociale frecventate de ele (CJUE, Hotărâre din 8 aprilie 2014, § 27). Astfel, asemenea măsuri ar trebui să fie posibile doar în cazuri excepționale, care însă nu rezultă din proiectul de lege care are o aplicabilitate extrem de largă. Spre exemplu:

a) proiectul de lege prevede posibilitatea furnizorilor de a sista a accesul la toate adresele IP pe care sunt amplasate pagini web ce conțin pornografie infantilă, promovează abuzul sexual sau exploatarea sexuală a copiilor, conțin informații ce fac propagandă războiului sau terorismului, îndeamnă la ură sau discriminare națională, rasială ori religioasă, la ostilitate sau violență, conțin sau difuzează instrucțiuni privind modul de comitere a infracțiunilor. Nu este clar care vor fi consecințele acestor acțiuni – vor fi blocate/șterse comentariile, informațiile sus-menționate sau va fi blocată toată pagina web? De asemenea, sintagma „conțin sau difuzează instrucțiuni privind modul de comitere a infracțiunilor” este lipsită de claritate. În asemenea condiții incerte, dacă o persoană de rea credință va posta un astfel de comentariu pe o pagină web de noutăți, toată pagina web ar putea să fie blocată. Asemenea prevederi nu sunt proporționale scopului declarat și sunt improprii într-o societate democratică;

b) Proiectul de lege nu prevede cum are loc sistarea, dacă există vreun control judiciar sau alte garanții care nu ar permite abuzuri, și nu prevede un sistem de gradare a sancțiunilor, ce ar putea duce doar în cazuri excepționale la sistarea accesului la o pagină web. CtEDO a statuat că trebuie să existe un cadru legal care asigură un control riguros al scopului blocării unui site și un control judiciar care ar preveni orice abuz (hotărârea Ahmet Yildirim c. Turciei, 18 decembrie 2012, § 64).

  1. Proiectul de lege nu prevede suficiente garanții în ceea ce privește stocarea și accesul la datele informaționale. Anterior, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a invalidat prin Hotărârea din 8 aprilie 2014 Directiva 2006/24/CE care prevedea obligația păstrării informațiilor informatice de către furnizori și permitea accesul autorităților la aceste date. CJUE a declarat că scopul urmărit de combatere a criminalității grave nu a fost proporțional cu ingerințele permise de Directivă. Aspectele problematice subliniate de CJUE au fost că Directiva se aplica asupra cvasitotalității populației, adică și asupra persoanelor în privința cărora nu există indicii de comitere a unei infracțiuni grave, fără excepții nici măcar legate de secretul profesional (§ 56- 58), și nu stipula o legătură între datele păstrate și o amenințare pentru siguranța publică, și nu prevedea nici criterii obiective care ar limita accesul autorităților competente la informații și utilizarea lor ulterioară pentru prevenirea și descoperirea infracțiunilor (§ 59-60). Proiectul de lege propus de MAI, de asemenea, se aplică tuturor utilizatorilor de resurse informaționale fără a prevedea excepții și nu face o legătură între datele care urmează a fi păstrate și categoriile de infracțiuni care justifică accesul la aceste date.

  2. Cheltuielile financiare pentru păstrarea informației se pune pe umerii furnizorilor de informații. Păstrarea și stocarea informațiilor pe perioade de 6 luni pentru traficul de internet și un an pentru comunicările telefonice este extrem de costisitoare și va duce la închiderea unor furnizori și, respectiv, scumpirea serviciilor în cazul altor furnizori. Autorii proiectului nu au efectuat o analiză a eficienței acestor cerințe de stocare a informației raportată la costuri. Având în vedere nivelul sporit de sărăcie în Republica Moldova, scumpirea serviciilor de furnizare a serviciilor de internet ar putea afecta accesul la informație și libertatea de exprimare a populației.

  3. Proiectul nu prevede o perioadă rezonabilă între adoptare și implementare, pentru a permite furnizorilor de informații să-și ajusteze politicile interne și să-și procure utilajul necesar, dar și pentru instruirea judecătorilor care vor autoriza aceste măsuri și a altor reprezentanți ai organelor de drept care le vor aplica în practică.

În concluzie, fiind conștienți de (1) riscul major de încălcare a drepturilor fundamentale ale persoanelor în cazul adoptării proiectului legii în versiunea actuală, (2) motivarea insuficientă a notei informative, în special în ceea ce ține de evaluarea costurilor pentru implementarea proiectului de lege, (3) lacunele din proiect ce ar putea duce la abuzuri din partea autorităților, și având în vederepage3image29184 page3image29344 page3image29504 page3image29664

De asemenea, suntem îngrijorați și de alte inițiative legislative ce țin de înăsprirea controlului organelor de drept asupra spațiului informațional și verificarea candidaților la funcțiile de demnitate publică. Propunerile vizează modificarea Legii nr. 271 din 18 decembrie 2008 privind verificarea titularilor și a

candidaților la funcții publice, introducerea mandatului de securitate și reformarea Serviciului de Informații și Securitate. Aceste legi, de asemenea au drept scop accesarea și stocarea datelor, precum și acordarea unor împuterniciri nejustificate, în afara unui proces penal, a candidaților sau persoanelor cu funcții publice.

(4) lipsa generală de încredere a societății în organele de drept, (5) maniera nedemocratică în care a fost votat și investit Guvernul ”Filip” care, deși existau multe alte restanțe prioritare, a adoptat acest proiect la care au renunțat anterior două Guverne, (6) precum și complexitatea proiectului de lege și implicațiile majore care acesta îl poate avea în societate,


  1. Remiterea proiectului de lege pentru expertizare Comisiei de la Veneția în vederea verificării corespunderii proiectului de lege cu standardele europene;

  2. Solicitarea asistenței partenerilor de dezvoltare pentru o analiză a bunelor practici europene de implementare a Convenției Consiliului Europei privind criminalitatea informatică (Budapesta, 2001) și a Convenției Consiliului Europei pentru protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale (Lanzarote, 2007);

  3. Consultarea pe larg a proiectului cu societatea civilă și promovarea inițiativelor care corespund standardelor internaționale și efectuarea unei analize a costurilor necesare pentru implementarea proiectului de lege;

4. Ajustarea proiectului de lege în vederea creării cadrului legal eficient pentru prevenirea și combaterea crimelor     contra minorilor și a terorismului, pe de o parte, și excluderea din proiect a infracțiunilor pentru care nu sunt justificate aplicarea măsurilor speciale de investigație ce pot afecta grav viața privată sau libertatea de exprimare a persoanelor, pe de altă parte.


Organizațiile semnatare:

  1. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM),

  2. Amnesty International Moldova,

  3. Centrul pentru Jurnalism Independent din Moldova (CJIM),

  4. RISE Moldova,

  5. Centrul de Resurse DIALOG-Pro,

  6. BIOS,

  7. Fundația pentru Dezvoltare din Moldova,

  8. Asociația Presei Independente (API),

  9. Uniunea organizaţiilor invalizilor din Republica Moldova,

  10. Transparency International Moldova,

  11. Asociația Promo-LEX,

  12. Asociația pentru Guvernare Eficienta si Responsabila,

  13. Fundația Est-Europeană,

  14. Terra-1530,

  15. Institutul de Politici Publice (IPP),

  16. Centrul National de Mediu,

  17. Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI),

  18. Asociația Femeilor pentru Protecția Mediului si Dezvoltarea Durabilă,

  19. Asociația Femeilor Profesioniste și de Afaceri din Moldova,

  20. Centrul de Resurse „Tineri şi Liberi”,

  21. Asociația Micului Business,

  22. Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)

  23. Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT),

  24. Institutul de Reforme Penale (IRP),

  25. Ambasada Drepturilor Omului.

page4image22712 page4image22872 page4image23032



Procesul Verbal al Sedinței Platformei Naționale din Moldova a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic din 18.03.16

Locația: Institutul Muncii


Participanți: Lista se anexeaza




Wicher Slagter, Șef Secția Politică și Economică al Delegației UE în  Republica Moldova

E.S. Robert Kirnag, Slovak Ambassador to Moldova

Daniela Morari, Vice Ministru al Afacerilor Externe și Intregrării Europene al Republicii Moldova


Agenda Ședinței:

  1. Susținearea și Cooperarea dintre Societatea Civilă, partenerii de dezvoltare și Administrația publică.
  2. Prezentarea agendei de proirități a Grupurilor de Lucru al PN
  3. Sesiunea de Intrebari și Raspunsuri.
  4. Aprobarea Regulamentului Platformei Naționale



  1. Susținearea și Cooperarea dintre Societatea Civilă, partenerii de dezvoltare și Administrația publică.

În cadrul ședinței au fost prezent reprezentantul Delegației UE în Republica Moldova, în persoana dl. Wicher Slagter, Ambasadei Slovaciei, în persoana excelenței sale dl. Rober Kirnag și reprezentantul MAEIE, în persoana Danielei Morari. Prezența oficialilor la eveniment a venit să ofere o imagine clară reprezentanților platformei despre viziunile partenerilor externi asupra rolului societății civile în promoarea reformleor, dar și să ofere o imagine clară a oficialilor despre viziunile societății civile asupra situației în țară și asupra problemelor stringente abordate de ONG-uri.

Șeful Secției Politice și Economice al Delegației UE în  Republica Moldova a ținut să menționeze în discursul să granturile și suportul oferit societății civile din Republica Moldova, dar și programele de suport pentru Guvern, subliniind asistența financiară care este la moment înghețată pe motivul nerealizării reformelor.

La fel, dl Slagter a menționat despre importanța realizării prevederilor pentru încheierea acordului cu FMI aceasta fiind radacina tuturor reformelor urgente ce trebuiesc întreprinse. Dl. Slagter a facut referința pozitivă asupra dezvoltării Platformei de Asociere MD-UE a Societății Civile și a ps accentual pe societatea civilă ca actor important în procesul de monitorizarea și consultare. O atenție specială a fost acordată dezvoltării Pactului Social și dialogului cu structurile patronale și sindicale.  Alte remarci importante au vizat reforma în sectorul justiției, exptertiza oferită de UE instituțiilor din Moldova, Soluționarea conflictuli Transnistrian și alte inițiative și subiecte de interes major pentru delegația UE. Pe parcursul întregului discurs dl. Slagter a menționat că în toate activitățile prioritatea cheie trebuie să rămînă realizarea Acordului de Asociere.

În termeni de fortificarea Societății Civile oficialul a făcut referință la importanța promovării legii 2% și dezvoltarea cooperării cu ONG-urile din Transnistria.

Excelența Sa, Ambasadorul Slovaciei dl Kirnag, la rîndul său a făcut referință la importanța societății civile ca structura care poate sesiza abaterile realizate de guvernare și a trasat o paralelă cu societate civilă din Slovacia și dezvoltarea capacităților acesteia. Dl-ui a menționat că prin unitate și consecvență societatea civilă trebuie să devină un actor estențial în procesul de luarea deciziilor și să participle, dar și să fie responsabilă pentru implementarea reformelor.

Domnul Ambasador a vorbit despre proiectele ce le susține Slovacia în Republica Moldova pe diverse domenii, inclusiv participarea societății civile și susținerea platformei “Pentru Europa”

Un al punct abordat de Excelența Sa, a fost importanța diseminării informațiilor și rolul societății civile de promotor al mesajelor pro-europene. După părerea domnului Ambasador, organizațiile non-guvernamentale trebuie să fie implicate la maxim în diseminarea mesajului pro-european și consolidarea societății în procesul de modernizarea a țării.

Domnul Kirnag a ținut să atenționeze asupra faptului Republica Moldva va fi o țară priortară pentru Republica Slovacia în perioada deținerii președenției UE. astfel asigurînd de suport din partea poporului Slovak în procesul de Asociere la UE a Republicii Moldova, dezvoltarea unui dialog durabil și capacitarea societății civile și oferirea suportului pentru proiecte de reabilitarea și modernizarea infrastructuriii.

Viceministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, dna.  Daniela Morari a venit în cadrul conferinței cu informație despre procesul de realizare a Planului Național de Acțiuni pentru Implementarea Acordului de Asociere, accentuînd în detalii informațiile despre progresul înregistrat în implementarea Planului de Acțiuni, restanțele și alte aspecte tehnice. La fel a adus în discuție eforturile MAEIE în promovarea UE, specific dezvoltarea unității responsabilă pe comunicare despre Uniunea Europeană.

La fel, dna. Viceministru s-a referit la rezultatele ședințeI consiliului de Asociere Moldova – UE și suoprtul MAEIE pentru constituirea plaformei societății civile de Asociere MD-UE.



  1. Prezentarea agendei de proirități a Grupurilor de Lucru al PN
  2. Sesiunea de Intrebari și Raspunsuri.

În contextul timpului limitat de care dispunea inivtații conferinței punctele doi și trei a agendei au fost comasate astfel cu subiecte de discuții către invitați au venit:

Ion Guzun, care a mentionat despre legea procuraturii și a adus în vizor restanțele planului național de implementarea Acordului de Asociere. Pe dimensiunea reformei justiției și refrmei procuraturii în particular. Un al subiect menționat de dl. Guzun a fost implementarea legii de 2 % și deficinețele care sunt în acest proces.

Lilia Carasciuc, a sesizat reprezentantul autorităților centrale despre deschiderea acestora și impedimentele care sunt în comunicare dintre societatea civilă și instituțiile statului.

Ina Coșeru, din partea grupului de lucru pe mediu a adus în discuție problematica poluării rîului Nistru și importanța susținerii cooperării bilaterale ditre Moldova și Ucrana în vederea rabilitării situației.

Reprezentanții Structurilro Patronale și Sindicale au adus în vizorul invitaților mai multe subiecte ce țin de dialogul social dintre asociațiile de muncitori și asociațiile patronale și stat. La fel sau referit la susținerea reformelor în domeniu protecției sociale și a codului muncii.

Viorle Chivriga și Eugen Roscova au venit cu sesizări ce țin de mediul de afaceri și promovarea reformelor ce vizează DCFTA, climatul investițional și alte aspecte economico-financiare.

Important este de menționat că toate intervențiile membrilor societății civile au fost ulterior acoperite de răspunsuri și comentarii din partea invitaților.


  1. Aprobarea Regulamentului Platformei Naționale

Regulamentul platformei naționale a fost aprobat în unanimitate de lucru a PN.


Presedintele Sedintei: Ion Manole

Secretarul Sedintei: Balutel Adrian Balutel


Organizațiile din Moldova au obțiunt suport în cadrul programului de granturi a Forumului Societății Civile

Cinci organizații a societății civile din Republica Moldova vor obține suport financiar pentru realizarea proiectelor atît în țară cît și pe întreg arealul Parteneraitului Estic. Susținerea financiară de pînă la 25000 de euro a fost oferită în cadrul programului de granturi a Forumului Societății Civile din Parteneraitul Estic. În total au fost depuse spre examinare 49 de propuneri de proiecte eligibile din țările Parteneriatului Estic, dintre care 17 vor fi finanțate.

Proiectele ONG-urilor din Moldova vor targheta subiecte ca, consolidarea eforturilor de combaterea corupției politice în țările PaE, diseminarea experienței Letoniei în depășirea crizei economice, sporirea participării societăți civile în implementarea standardelor Europene, implementarea managementului deșeurilor în conformitate cu Acordul de Asociere și promovarea reformelor în sistemul educațional superior.

Proiectele urmează să se desfășoare pe parcursul anului 2016, rezultatele acestora vor fi prezentate la următorul Forum al Societății Civile din PaE, în toamna anului 2016.

Lista tuturor proiectelor ce vor fi susținute de Forumul Societății Civile din PaE poate fi găsită aici.



The EU Delegation to the Republic of Moldova published the call for proposals “Strengthening the role of civil society in monitoring budget support operations”

The EU Delegation to the Republic of Moldova published the call for proposals “Strengthening the role of civil society in monitoring budget support operationsunder the reference (18/08/2015) EuropeAid/151638/DH/ACT/MD which is open for applications until 10 May 2016.

The global objective of this call for proposals is to improve the effectiveness, transparency and accountability of EU assistance in mainstreaming civil society activity in the main sectors of budget support.

Information sessions will be held in the period 6 – 8 April in the following locations:

  1. 6 April 2016 at Comrat in Altin Palace Hotel (Lenin 204 – E str., Comrat, Republic of Moldova) from 11.00h to 13.00h.
  2. 7 April 2016 at Balti in Lido Hotel (str. Decebal 139, Balti, Republic of Moldova) from 14.00 to 16.00
  3. 8 April 2016 at Chisinau in Regency Hotel & Convention (Sfatul Tarii 17 str., MD 2012, Chisinau, Republic of Moldova) from 10.00 to 12.00

For more information about the call for proposals :

English French German Italian Romanian Russian Ukrainian

Vizitatori Online

Avem 13 vizitatori online


Parteneriatul Estic va conditiona dezvoltarea R.Moldova?

Utilizatori inregistrati

free counters

Find us on Facebook
Follow Us