Invita?ie la Civil Society Forum

A fost lansat procesul de aplicare la Forul Societatii Civile in cadrul Parteneriatului Estic care se va desfasura in noiembrie 2011 la Poznan Polonia. Atasat este anuntul si formularul de mai mult...

Parteneriatul Estic

Parteneriatul Estic (PE) se bazeaz? pe realizarea Politicii Europene de Vecin?tate mai mult...

Cum func?ioneaz? CFS?

CSF este un forum activ, cu peste 200 de participan?i facilitat de un comitet director de 17 persoane. mai mult...

Grupurile de lucru

Patru grupuri de lucru au fost înfiin?ate ?i func?ioneaz? pentru a discuta problemele legate de platformele tematice ?i îmbog??i ordinea de zi. mai mult...

http://eap-csf.md/components/com_gk2_photoslide/images/thumbm/405199heid_moldova.jpg http://eap-csf.md/components/com_gk2_photoslide/images/thumbm/238455eu_fl.jpg http://eap-csf.md/components/com_gk2_photoslide/images/thumbm/501584function.jpg http://eap-csf.md/components/com_gk2_photoslide/images/thumbm/798527conect.jpg
/index.php?option=com_content&view=article&id=54&catid=54 /index.php?option=com_content&view=article&id=46&catid=46&Itemid=27 /index.php?option=com_content&view=article&id=48&catid=48 /index.php?option=com_content&view=article&id=52&catid=52&Itemid=37

Noutati recente

Parteneriatul Estic pentru R.Moldova

Legisla?ia Republicii Moldova cu privire la organiza?iile necomerciale este dep??it? ?i nu asigur? o protec?ie suficient? a acestora împotriva abuzurilor. În prim?vara anului 2016, ministrul Justi?iei, dl Vladimir CEBOTARI, a fost de acord cu propunerea câtorva organiza?ii ale societ??ii civile de a îmbun?t??i legisla?ia cu privire la organiza?iile necomerciale ?i a creat un grup de lucru în acest sens, compus din reprezentan?i ai organiza?iilor necomerciale ?i ai Ministerului Justi?iei.

Grupul a lucrat mai mult de un an ?i a elaborat un proiect de Lege menit s? înlocuiasc? Legea cu privire la asocia?iile ob?te?ti ?i Legea cu privire la funda?ii. Acest proiect corespunde celor mai bune standarde ?i practici interna?ionale ?i ar reprezenta, în caz de adoptare, un pas înainte în asigurarea unui sector asociativ sustenabil ?i independent în Republica Moldova. Proiectul a fost expertizat de exper?i interna?ionali ?i supus consult?rilor publice cu participarea organiza?iilor necomerciale la 14 septembrie 2016, organizate de Ministerul Justi?iei. Pe durata activit??ii sale, grupul de lucru s-a bucurat de independen?? ?i nu a fost supus influen?ei improprii din partea conducerii Ministerului Justi?iei sau a altor autorit??i. Proiectul de Lege cu privire la organiza?iile necomerciale este gata pentru a fi promovat pentru adoptare.

S?pt?mâna trecut?, reprezentan?ii ONG-urilor din grupul de lucru au recep?ionat de la reprezentan?ii Ministerului Justi?iei în grupul de lucru o propunere de completare a proiectului cu trei articole adi?ionale (art. 28-30), propuse de Ministrul Justi?iei. Complet?rile includ „prevederi speciale privind activitatea politic? a organiza?iilor necomerciale”, care în esen?? limiteaz? activitatea organiza?iilor neguvernamentale ?i stabilesc interdic?ii pentru finan?area acestora, direct? sau indirect?, din afara Republicii Moldova. Restric?iile se refer? la organiza?ii care contribuie la elaborarea ?i promovarea politicilor publice menite s? influen?eze procesul legislativ. Restric?iile se refer? ?i la organiza?iile care, potrivit ini?iativei, pot participa sau interveni în activit??i politice, în campanii electorale, activit??i legate de programe electorale, sus?inere a partidelor politice, lideri a acestora sau candida?i, ac?iuni de promovare a acestora sau oricare ac?iuni lansate de ace?tia, desf??urate în comun sau separat, atât în alegeri în sensul Codului electoral sau chestiunile supuse referendumului, cât ?i în afara alegerilor. Aceste organiza?ii nu vor putea accesa nici mecanismul 2%.

Ajust?rile, de asemenea, vizeaz? ?i reguli suplimentare de transparen?? financiar? a tuturor organiza?iilor care beneficiaz? de finan?are din afara Republicii Moldova. Ele ar trebui s? depun? la Ministerul Justi?iei rapoarte financiare trimestriale ?i anuale. Asta chiar dac? aceste rapoarte se prezint? lunar ?i anual c?tre organele fiscale ale Republicii Moldova. Mai mult, ONG-urile ar trebui s? publice ?i alte rapoarte de confirmare a provenien?ei mijloacelor financiare ?i a veniturilor organiza?iei, dar ?i ale membrilor organelor de conducere ale acestora.  În plus, organiza?iile vor trebui s? depun? ?i o declara?ie scris? privind veniturile ?i cheltuielile din „activit??i politice” la Ministerul Justi?iei ?i Comisia Electoral? Central? ?i s? o publice pe pagina lor web.

Pentru înc?lcarea rigorilor de mai sus, Ministerul Justi?iei va aplica sanc?iuni organiza?iei necomerciale ?i membrilor organelor de conducere ale organiza?iei. Printre sanc?iuni se num?r? amenda în m?rimea fondului salarial lunar sau a valorii bunurilor materiale de care organiza?ia a beneficiat contrar legii, oricare este mai mare, precum ?i lichidarea organiza?iei, ultima fiind dispus? de judec?tor.

Pe 6 iulie 2017, Grupul de lucru a avut o întâlnire cu ministrul Justi?iei, la care dl Cebotari a men?ionat c? respectiva completarea are scopul s? nu admit? influen?area politicii Republicii Moldova din exterior, influen?are care are loc inclusiv prin finan?area din exterior a organiza?iilor necomerciale care se focuseaz? pe politicile statului sau sus?in, direct sau indirect, ini?iativele partidelor politice. Ministrul a propus îmbun?t??irea textului propus de el. Reprezentan?ii Ministerului Justi?iei în grupul de lucru au comunicat reprezentan?ilor ONG-urilor în grupul de lucru c? versiunea final? a proiectului, care va fi promovat?, va fi decis? de c?tre Ministerul Justi?iei.

Organiza?iile semnatare sus?in c? propunerile ministrului Justi?iei nu pot fi sus?inute sub nicio form?, deoarece acestea sunt contrare standardelor interna?ionale ?i pun în pericol întregul sector asociativ ?i democra?ia în Republica Moldova.

Ini?iativa este contrar? standardelor interna?ionale, care nu admit astfel de limit?ri pentru activitatea ONG-urilor. O analiz? recent? a Comisiei de la Vene?ia relev? c? astfel de limit?ri exist? doar în trei ??ri membre ale Consiliului Europei – Rusia, Ungaria ?i Azerbaidjan. Recent, Comisia de la Vene?ia a avut o atitudine critic? fa?? de legisla?ia din Ungaria. Limit?rile propuse de dl Cebotari sunt mai restrictive decât cele din Ungaria, ?ar? care nu impune interdic?ia absolut? de finan?are din exterior a ONG-urilor. Mai mult, ini?iativa ministrului este contrar? îns??i scopului pentru care a fost ini?iat? modificarea legisla?iei. Grupul de lucru a fost creat pentru a îmbun?t??i ?i nu a înr?ut??i climatul de activitate al organiza?iilor necomerciale. În caz c? aceast? inten?ie a ministrului ar fi fost comunicat? din start, nicio organiza?ie necomercial? nu ar fi acceptat s? se implice în elaborarea proiectului. De asemenea, aceast? ini?iativ? a fost anun?at? în ultimul moment, în pofida faptului c? acela?i ministru a creat grupul de lucru cu mai mult de un an în urm?.

Propunerile reprezint? un atac împotriva organiza?iilor necomerciale care sunt active în promovarea politicilor publice sau altor activit??i de dezvoltare a democra?iei participative. Majoritatea absolut? a ONG-urilor din Moldova beneficiaz? de fonduri sus?inute de partenerii de dezvoltare. Astfel de m?suri vor lipsi de finan?are majoritatea ONG-urilor active din ?ar?, iar organiza?iile ?i funda?iile politice str?ine care activeaz? în Republica Moldova ar trebui s?-?i încheie activitatea. Aceasta va afecta miile de persoane care beneficiaz? în mod direct de pe urma activit??ii ONG-urilor ?i func?ionarea democra?iei în Republica Moldova.

Prevederile propuse sunt contrare ?i Acordului de Asociere dintre Republica Moldova ?i Uniunea European?, care încurajeaz? implicarea tuturor p?r?ilor interesate relevante, inclusiv a organiza?iilor societ??ii civile, în elaborarea politicilor ?i reformelor din Republica Moldova. Reamintim c? îns??i statul Republica Moldova beneficiaz? de sus?inere financiar? continu? din partea partenerilor de dezvoltare. Astfel, restric?ionarea finan??rii din exterior pentru sectorul neguvernamental este cel pu?in dispropor?ionat?.

Mai mult, de 20 de ani legisla?ia Republicii Moldova nu prevede astfel de interdic?ii. Datorit? faptului c? legisla?ia nu a prev?zut astfel de interdic?ii, pe parcursul ultimilor dou? decenii sectorul asociativ din Moldova s-a dezvoltat considerabil. Aceasta confirm? c? pericolul invocat de ministrul Justi?iei drept argument pentru promovarea ini?iativei nu exist?. Proiectul de lege elaborat de grupul de lucru deja stabile?te limit?ri pentru implicarea ONG-urilor în alegeri, în spiritul celor mai bune practici interna?ionale. Complet?rile adi?ionale propuse merg mult mai departe, limitând excesiv activitatea ONG-urilor atât în perioada alegerilor, cât ?i dup? alegeri.

Aceast? ini?iativ? vine într-o perioad? în care atest?m un regres în ceea ce prive?te mediul de activitate al organiza?iilor necomerciale, inclusiv datorit? atacurilor îndreptate împotriva mai multor activi?ti din societatea civil?. Nu poate fi ignorat? nici declara?ia Pre?edintelui Igor DODON din 26 mai 2017 cu privire la oportunitatea promov?rii prevederilor de limitare a finan??rii din exterior a ONG-urilor, similare celor din Ungaria. Am vrea s? credem c? acest incident nu reprezint? politica promovat? de guvernare în privin?a ONG-urilor.

Din considerentele expuse mai sus, organiza?iile semnatare solicit?:

a)      ministrului Justi?iei s? renun?e la ini?iativa de limitare a finan??rii activit??ii ONG-urilor din exterior, precum ?i la orice alte ini?iative menite s? limiteze activitatea acestora ?i s? expedieze cât de curând posibil Guvernului pentru aprobare proiectul Legii elaborat de grupul de lucru;

b)      Guvernului ?i Parlamentului s? voteze proiectul Legii cu privire la organiza?iile necomerciale elaborat de grupul de lucru f?r? a introduce prevederi care ar limita activitatea ONG-urilor. Orice întârziere în promovarea acestui proiect va fi tratat? de noi drept o confirmare implicit? a unei politici de limitare a activit??ii sectorului asociativ;

c)       Corpului diplomatic ?i partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova s? monitorizeze îndeaproape situa?ia societ??ii civile din Republica Moldova ?i ini?iativele de suprimare a activit??ii sectorului asociativ în Republica Moldova, ?i s? întreprind? toate m?surile pentru a asigura c? mediul de activitate al organiza?iilor societ??ii civile ?i a libert??ii presei nu se înr?ut??esc.

 

Organiza?iile semnatare:

  1. Ambasada Drepturilor Omului (Human Rights Embassy)
  2. Amnesty International Moldova
  3. Asociatia Presei Independente (API)
  4. Asocia?ia pentru Democra?ie Participativ? „ADEPT”
  5. Asocia?ia pentru Guvernare Eficient? ?i Responsabil? (AGER)
  6. Asocia?ia pentru Politic? Extern? (APE)
  7. Asocia?ia Promo-Lex
  8. Asocia?ia „Piligrim-Demo”
  9. Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”
  10. Centrul Analitic Expert-Grup
  11. Centrul de Informare ?i Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova
  12. Centrul de Informa?ii GENDERDOC-M
  13. CPR
  14. Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria”
  15. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
  16. Centrul National de Drept „AD LEGEM”
  17. Centrul pentru Politici ?i Analize în S?n?tate (Centrul PAS)
  18. Clinica Juridic? Universitar? B?l?i
  19. Comunitatea WatchDog.MD
  20. Consiliul Na?ional al Tineretului din Moldova (CNTM)
  21. Funda?ia Soros Moldova
  22. Funda?ia Est-European?
  23. Institutul de Politici Publice (IPP)
  24. Institutul de Politici ?i Reforme Europene (IPRE)
  25. Institutul pentru Dezvoltare ?i Ini?iative Sociale „Viitorul” (IDIS Viitorul)
  26. Transparency International Moldova (TI-Moldova)

 

Lista semnatarilor r?mâne deschis?

 

The attempt to limit foreign funding of NGOs endangers the functioning of democracy in Moldova and cannot, under any circumstances, be accepted

The legislation of the Republic of Moldova on non-governmental organizations is obsolete, failing to provide sufficient protection against abuses. In spring 2016, the Minister of Justice, Mr. Vladimir CEBOTARI, accepted the proposal of several civil society organizations to improve the legislation on non-governmental organizations and established a working group to this end, composed of representatives of non-governmental organizations and the Ministry of Justice.

The group worked for more than a year and prepared a draft law intended to replace the Law on Public Associations and the Law on Foundations. This draft is in line with the best international standards and practices and may represent, if adopted, a step forward in ensuring a sustainable and independent associative sector in the Republic of Moldova. The draft was endorsed by international experts and subjected to public consultations with participation of non-commercial organizations held on 14 September 2016 by the Ministry of Justice. During its activity, the working group enjoyed independence and was not subject to undue influence by the leadership of the Ministry of Justice or any other authorities. The draft Law on non-governmental organizations is ready to be promoted for adoption.

Last week, the representatives of NGOs, members of the above-referenced working group, received from the representatives of the Ministry of Justice, part of the same group, a proposal to complete the draft with three additional articles (Articles 28-30) presented by the Minister of Justice.

The additions include “special provisions on political activity of non-governmental organizations”, which significantly limit the activity of non-governmental organizations and establish prohibitions for their direct or indirect foreign financing. These restrictions refer to organizations that contribute to development and promotion of public policies intended to influence the legislative process. At the same time, these restrictions apply to the organizations that, according to the initiative, could participate or intervene in political activities, electoral campaigns, electoral programs, support political parties, their leaders or candidates, promote them or any other actions undertaken by them, either jointly or separately, both, in elections within the meaning of the Electoral Code or matters subject to a referendum, or beyond elections. These organizations will be prohibited even from accessing the 2% mechanism.

The adjustments also aim at additional financial transparency rules for all organizations that benefit from financing outside the Republic of Moldova. They should submit to the Ministry of Justice quarterly and annual financial reports, even though such reports are submitted monthly and annually with the Tax authorities of the Republic of Moldova. Moreover, the NGOs should publish other reports confirming the origin of the organization’s funds and revenues, and of the members of its management bodies as well. Additionally, organizations will have to submit a written declaration on incomes and expenditures ratio for “political activities” to the Ministry of Justice and the Central Electoral Commission and publish it on their website.

For breach of the above requirements, the Ministry of Justice will apply sanctions to the non-governmental organization and to the members of its management bodies. Some of the provided sanctions are a financial penalty in the amount of the monthly salary fund of the organization or in the amount of the material value of which the financial organization benefited in committing the breach, whichever is greater, as well as the liquidation of the organization, based on a court decision.

On 6 July 2017, the members of the working group convened in a meeting with the Minister of Justice.  At this meeting, Mr. Cebotari mentioned that the proposed additions are designed to avoid the external influence on the policy of the Republic of Moldova, which is exercised, including by means of external financing of non-commercial organizations which are focusing on state policies or are supporting, directly or indirectly, initiatives of political parties. The Minister suggested to improve the text proposed by him. The representatives of the Ministry of Justice in the working group informed the representatives of NGOs from the working group that the final version of the daft to be promoted will be decided by the Ministry of Justice.

The signatory organizations consider that the proposals of the Minister of Justice cannot be supported in any way, because they are contrary to the international standards and are endangering the entire associative sector and democracy in the Republic of Moldova.

This initiative is contrary to the international standards, which do not allow such limitations for the NGOs activities. A recent analysis by the Venice Commission reveals that such limitations exist only in three member states of the Council of Europe – Russia, Hungary and Azerbaijan. Recently, the Venice Commission had a critical attitude on Hungarian law. The limitations proposed by Mr. Cebotari are even more restrictive than those in Hungary, a country that does not impose an absolute ban for foreign funding of NGOs. Moreover, the minister’s initiative is contrary to the very purpose for which the drafting of new legislation was initiated. The working group was created to improve and not to worsen the working environment of non-governmental organizations. If Minister’s intention was communicated from the outset, no non-commercial organization would have accepted to get involved in drafting such a draft Law. Furthermore, this initiative was announced at the latest possible moment, despite the fact that the same Minister created the working group more than a year ago.

The proposals represent an attack on non-governmental organizations that are active in promoting public policies or any other activities to develop participatory democracy. The absolute majority of Moldovan NGOs benefit from funds provided by development partners. Such measures will deprive the majority of active NGOs in the country of financing and the foreign political organizations and foundations working in the Republic of Moldova would be forced to cease their activity. Therefore, this will affect thousands of people directly benefiting from the NGOs activity and the functioning of democracy itself in the Republic of Moldova.

The proposed provisions are contrary to the Association Agreement between the Republic of Moldova and the European Union, which encourages the involvement of all relevant stakeholders, including civil society organizations, in developing policies and reforms in the Republic of Moldova. We must recall that the state of the Republic of Moldova itself benefits from continuous financial support from the development partners. Thus, restricting external financing for the non-governmental sector is at least disproportionate.

Furthermore, for 20 years the legislation of the Republic of Moldova has not provided for such prohibitions. Due to the fact that legislation had not provided for such bans, the associative sector in Moldova developed considerably over the past two decades. This confirms that the danger invoked by the Minister of Justice as an argument for promoting the initiative does not exist. The draft law elaborated by the working group already sets limits to the NGOs’ involvement in elections in line with best international practices. The proposed additions go much further, excessively limiting the activity of NGOs both during and after elections.

This initiative comes at a time when we are witnessing a regress in the environment of non-governmental organizations activity, including due to attacks against several civil society activists. Also, the statement made by the President Igor DODON on 26 May 2017 on the usefulness of promoting provisions limiting foreign funding of NGOs, similarly to Hungary, cannot be ignored. We would like to believe that this incident does not represent the policy promoted by the government regarding NGOs.

In the light of the foregoing, the signatory organizations call on:

  1. the Minister of Justice, to give up the initiative to limit financing of the activity of NGOs from outside, as well as any other initiatives aimed at limiting their activity, and to send the draft Law drafted by the working group to the Government for approval as soon as possible;
  2. the Government and Parliament to vote the draft law on non-governmental organizations drafted by the working group without introducing provisions that will limit the activity of NGOs. Any delay in promotion of this draft will be treated by us as an implicit confirmation of a policy of limiting the activity of the associative sector;
  3. diplomatic community and development partners of the Republic of Moldova to closely monitor the situation of civil society in the Republic of Moldova and the initiatives to suppress the activity of the associative sector in the Republic of Moldova, and to take all measures to ensure that the civil society organizations working environment and freedom of the press do not worsen.

Note: the draft law, with the additions proposed by the Minister of Justice (Art. 26-28) was published in the afternoon of 11 July 2017 after the above declaration was issued, and is available at: http://justice.gov.md/public/files/transparenta_in_procesul_decizional/coordonare/2017/iulie/11/2017_07_11_proiect_lege_ONG_final.pdf.

The signatory organizations:

  1. Alliance INFONET
  2. Students Alliance of Moldova
  3. Human Rights Embassy
  4. Amnesty International Moldova
  5. Association of Independent Press (API)
  6. „Piligrim-Demo” Public Association
  7. ADR „Habitat” Public Association
  8. „Pro-Trebujeni” Public Association
  9. „QNA Moldova” Public Association
  10. Helsinki Citizens Assembly of Moldova
  11. Association for Participatory Democracy (ADEPT)
  12. Association for Efficient and Responsible Governance (AGER)
  13. Foreign Policy Association (APE)
  14. Promo-Lex Association
  15. „EuroPass” Center
  16. Center Partnership for Development (CPD)
  17. Independent Analytical Center Expert-Grup
  18. Legal Assistance Center for Persons with Disabilities
  19. Women`s Law Center
  20. The Human Rights Information Centre (CIDO)
  21. The Child Rights Information Center (CIDDC)
  22. „GENDERDOC-M” Information Centre
  23. Journalistic Investigation Centre (CIJ)
  24. Rehabilitation Centre for Torture Victims “Memoria”
  25. Legal Resources Centre from Moldova (CRJM)
  26. International Centre “La Strada”
  27. National Law Centre „AD LEGEM”
  28. National Center for Child Abuse Prevention (CNPAC)
  29. Centre for Independent Journalism (CJI)
  30. Center For Health Policies and Studies (Centrul PAS)
  31. Balti University Legal Clinic
  32. WatchDog.MD Community
  33. National Youth Council of Moldova (CNTM)
  34. CPR-Moldova
  35. Eco-TIRAS
  36. Est Europe Foundation
  37. Freedom Moldova Foundation
  38. Soros Foundation-Moldova
  39. Institute for Public Policy (IPP)
  40. Institute for European Policies and Reforms (IPRE)
  41. Institute for development and social initiatives “Viitorul”
  42. Ecological Movement of Moldova
  43. Transparency International Moldova (TI-Moldova)

The list of signatory organisations remains open

 

DECLARATION ON THE DETERIORATING ENVIRONMENT FOR CIVIL SOCIETY ORGANIZATIONS AND MASS MEDIA IN THE REPUBLIC OF MOLDOVA

Chisinau, 3 March 2017

The undersigned organizations, members of the National Platform of the Eastern Partnership Civil Society Forum (hereinafter - Platform), express their concern about the environment for civil society organizations and the respect for the fundamental principles of the rule of law in the Republic of Moldova. In particular, we have observed systematic actions designed to divide and discredit civil society organizations, including by setting them against certain quasi-nongovernmental organizations. Moreover, we note a general climate of increased intimidation of the independent media by public authorities.

For this purpose, we consider it important to communicate to the general public, development partners and Moldovan state authorities the Platform’s position on some of the above-mentioned trends with a view toward discouraging them and preventing further deterioration of the situation in these areas.

 

We are increasingly witnessing representatives of the public authorities "penalizing" civil society organizations and non-affiliated media representatives for critical opinions expressed about the activities carried out by such authorities, and civil society organizations being unduly accused of promoting a "poor image" of public institutions or of promoting partisan political views. Moreover, some non-governmental organizations and media institutions have become "undesirable" according some authorities and are excluded from their dialogue with civil society. All these phenomena have taken place at the same time as representatives of the legislative, executive and judicial branches launch various initiatives proclaiming openness and cooperation with civil society in the Republic of Moldova.

 

Another worrying phenomenon observed lately has been attempts by some non-governmental organizations to promote agendas allegedly representative of civil society using various non-transparent and non-inclusive actions and approaches, utilizing and even abusing certain platforms and forums established by civil society. The most recent example of this took place on 22 February 2017, when a Civic Forum on Monitoring the Implementation of the Moldova-EU Association Agreement was organized. During this event the organizers were supposed to present three thematic reports on monitoring the implementation of the Moldova-EU Association Agreement in terms of the environment, justice and energy. CReDO (Resource Centre for Human Rights) was supposed to present its reports on the justice and energy sectors, but, regretfully, the report on justice has not been published or submitted to the Platform members so far. Moreover, the representatives of the Platform were not consulted in advance about the draft declaration on justice sector reform, which was proposed to the participants of the event for adoption, and its content did not cover many serious and evident problems in this area. In this context, the signatory members of the Platform reject any association of the National Platform of the Eastern Partnership Civil Society Forum with the opinions and presentations made by CReDO at the event dated 22 February 2017.

 

Another regrettable situation was the confusion created by the opportunity to promote Pillar VIII, dedicated to civil society and media integrity, as part of the draft of the National Integrity and Anticorruption Strategy (NIAS). This proposal was sent to the National Anticorruption Centre during the last stage of the consultation process by three civil society organizations, which argued for the need to include such provisions in the new draft NIAS. Pillar VIII promoted the idea that there were serious integrity concerns in the non-governmental sector. However, the authors of this “statist” concept referred exclusively to those non-governmental organizations playing an active civic role, omitting the vast networks of religious organizations and trade unions. It is worth mentioning that the draft NIAS prohibited any "political affiliation" by members of non-governmental organizations’ managing bodies. On the other hand, in the signatories’ opinion, the inclusion of a pillar dedicated to civil society in the draft NIAS would "relativize" public authorities’ integrity, introducing the idea of ??the responsibility of the state in determining what kind of and how much integrity should be found in the non-governmental sector. Thus, although there is general understanding within civil society organizations about the importance of respecting the principles of integrity and transparency, standards of integrity should be subordinated to an internal process of self-regulation within the associated sector, so as not to interfere with the fundamental constitutional principles of freedom of association and freedom of opinion. Consequently, as a result of additional consultations, the National Anticorruption Centre, the author of the draft NIAS, stopped promoting Pillar VIII, a decision that we welcome. At the same time, we encourage all stakeholders to pay special attention in public debates to the importance of respecting the opinions of all participants being consulted in the spirit of constructive dialogue, and of avoiding accusatory and personalized rhetoric.

 

Additionally, we note that several incidents of direct and indirect intimidation of independent media institutions and investigative journalists were recorded recently, in the context of the continuing harmful practice of groups under the control of political oligarchs monopolizing the media. To this end, at the end of 2016 the investigative journalist Mariana Rata was called to the prosecutor’s office to answer questions about a criminal investigation. The journalist was suspected of disseminating information about the private life of a former police commissioner by publishing a journalistic investigation about his assets. Although it was clear from the start that no criminal offence was committed and the case should be dismissed, the prosecutor asked the journalist for testimony. Only after the case drew public attention was it dismissed. Another symptomatic case is that of 21 February 2017, when the weekly investigative newspaper „Ziarul de Gard?” reported the appearance of a phantom website named ziaruldegarda.com, which used the name „Ziarul de Gard?” and disseminated information written by anonymous authors or taken from other web pages. The portal resembled other anonymous websites that promote anti-opposition and pro-government content. Several civil society organizations urged the authorities to investigate this incident. The website disappeared shortly after that statement. On the other hand, over the past few months, more public institutions have unduly refused to provide journalists with information of public interest, citing the protection of personal data. In February 2017, based on the protection of personal data, all decisions from the court system webpage were anonymised, making it impossible to find judgments in high-profile cases. These are serious obstacles to investigative journalism.

 

In conclusion, we express our disappointment that the dialogue between national authorities and civil society is strongly affected by mistrust, inconsistency and harmful rhetoric. The cases in which collaboration with civil society is used by the government as a facade for legitimizing its own actions are increasing. In this respect, in their interaction with public authorities those organizations that promote a more convenient and/or closer position to the authorities and decision makers are favoured. It is important that the public authorities promote an inclusive and non-discriminatory approach in their relationship with all civil society organizations and the community of experts, including with the ones with critical voices or civil society representatives who decide to publicly express their political preferences.

 

In light of the abovementioned, the signatories to this Declaration:

1. Reiterate that, in a state based on the rule of law, civil society and the media play a key role in making public institutions transparent and accountable. It is particularly important for all civil society organizations and the media to be guided by and to respect the principles of transparency, fairness, professionalism and professional ethics in their work;

2. Call on the general public and development partners to more closely monitor, to prevent and to disavow all actions that have the effect of undermining freedom of association, freedom of opinion and expression in the Republic of Moldova;

3. Urge the Moldovan public authorities to hold an open, non-discriminatory and honest dialogue on issues of public interest involving representatives of all non-governmental organizations and media, irrespective of their expressed opinions.

 

The undersigned organizations, members of the National Platform of the Eastern Partnership Civil Society Forum:

Association for Participatory Democracy „ADEPT”

Association of Professional and Business Women from Moldova

Foreign Policy Association

Association of Independent Press

Eco-TIRAS International Environmental Association of River Keepers

BIOS

Business Consulting Institute

Independent Journalism Center

Legal Resources Centre of Moldova

National Environmental Center

Institute for Development and Social Initiatives (IDIS) “Viitorul”

Institute for Urban Development

Institute for Public Policy

Institute for European Policies and Reforms

Ecological Movement of Moldova

Promo-LEX Association

TERRA 153

Transparency International - Moldova

Union of Organizations for the Disabled of Moldova

 

The list of signatories remains open.

 

Chi?in?u, 3 martie 2017

Semnatarii, membri ai Platformei Na?ionale a Forumului Societ??ii Civile din Parteneriatul Estic (Platforma), constat? cu îngrijorare unele tendin?e nefaste de deteriorare a mediului de activitate al societ??ii civile ?i a respect?rii principiilor de baz? ale statului de drept în Republica Moldova. În particular, observ?m semnele unor ac?iuni sistematice de dezbinare ?i discreditare a organiza?iilor societ??ii civile, inclusiv prin contrapunerea acestora unor organiza?ii quasi-neguvernamentale. De asemenea, s-au înte?it cazurile de intimidare a presei independente din partea unor autorit??i publice.

Iat? de ce consider?m important de a comunica opiniei publice, partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova ?i autorit??ilor na?ionale pozi?ia Platformei cu privire la unele din aceste tendin?e pentru a le descuraja ?i preveni deteriorarea de mai departe a situa?iei în aceste sectoare.

Tot mai des, reprezentan?ii unor institu?ii publice „taxeaz?” organiza?ii ale societ??ii civile, dar ?i reprezentan?i ai mass-media neafiliate pentru opinii critice vizavi de activitatea acestor autorit??i, fiind învinui?i nefondat de propagarea în societate a unei „imagini proaste” a institu?iilor publice respective sau de promovarea unor opinii politice p?rtinitoare. Mai mult, unele organiza?ii neguvernamentale ?i institu?ii media devin „indezirabile” pentru unele autorit??i ?i sunt exclude din dialogul acestora cu societatea civil?. Toate acestea au loc în timp ce reprezentan?ii puterii de stat legislative, executive ?i judec?tore?ti se lanseaz? la nivel oficial în diferite ini?iative declarative de deschidere ?i cooperare în raport cu societatea civil? din Republica Moldova.

 

Un alt fenomen îngrijor?tor observat în ultima perioad? este încercarea unor organiza?ii neguvernamentale de a promova o agend? pretins reprezentativ? a societ??ii civile, apelând la diferite ac?iuni ?i abord?ri netransparente, neincluzive, utilizând ?i chiar abuzând de anumite platforme sau formate consacrate ale societ??ii civile. Cel mai recent exemplu în acest sens a fost observat la 22 februarie 2017, când a avut loc evenimentul numit Forum Civic de Monitorizare a implement?rii Acordului de Asociere RM-UE. În cadrul evenimentului respectiv, organizatorii urmau s? prezinte trei rapoarte tematice de monitorizare a implement?rii Acordului de Asociere RM-UE, în domeniile mediului, justi?iei ?i energiei. CReDO (Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului) urma s? prezinte rapoartele dedicate sectoarelor justi?iei ?i energiei, îns? cu regret raportul pe justi?ie nu a fost publicat ?i nici prezentat membrilor Platformei pân? în prezent. Nici proiectul declara?iei cu privire la reformele în justi?ie, ce urma a fi adoptat? de c?tre participan?ii la eveniment, nu a fost consultat? în prealabil cu reprezentan?ii Platformei, iar con?inutul acesteia nu men?iona mai multe probleme serioase evidente ?i existente în acest domeniu. În acest sens, membrii semnatari ai Platformei resping orice asociere a Platformei Na?ionale a Forumului Societ??ii Civile din Parteneriatul Estic cu opiniile ?i prezent?rile realizate de CReDO în cadrul evenimentului din 22 februarie.

 

O alt? situa?ie regretabil? în acest sens este confuzia creat? cu privire la oportunitatea promov?rii în cadrul proiectului Strategiei de Integritate ?i Anticorup?ie (SNIA) a unui Pilon VIII (invizibil) separat dedicat integrit??ii societ??ii civile ?i mass-media. Propunerea dat? a fost transmis? în adresa Centrului Na?ional Anticorup?ie la ultima etap? de consult?ri, de c?tre trei organiza?ii ale societ??ii civile care au argumentat necesitatea includerii unor astfel de prevederi în noul Proiect al SNIA. Pilonul VIII a promovat ideea conform c?reia ar exista grave preocup?ri de integritate în sectorul neguvernamental. Totodat?, autorii acestui concept „etatist” se refereau exclusiv la ONG-urile active civic, l?sând în afara aten?iei o vast? re?ea de organiza?ii confesionale ?i sindicatele. Men?ion?m c? potrivit proiectului SNIA se interzicea „afilierea politic?” a membrilor organelor de administrare a ONG-urilor. Pe de alt? parte, în opinia semnatarilor, includerea unui pilon în SNIA dedicat societ??ii civile ar fi însemnat o ”relativizare” a integrit??ii autorit??ilor publice, introducând ideea unei atribu?ii suplimentare din partea statului de a determina ce fel de ?i cât? integritate urmeaz? a fi raportat? sectorului asociativ. În context, de?i exist? o în?elegere general? în cadrul organiza?iilor societ??ii civile cu privire la importan?a respect?rii principiilor integrit??ii ?i transparen?ei, totu?i standardele de integritate trebuie subordonate unui proces intern de auto-reglementare în cadrul sectorului asociativ, pentru a nu aduce atingere principiilor constitu?ionale fundamentale cu privire la libertatea de asociere ?i libertatea de opinie. În consecin??, în rezultatul consult?rilor suplimentare, Centrul Na?ional Anticorup?ie, autorul proiectului SNIA, a renun?at la promovarea Pilonului VIII, lucru pe care îl salut?m. Totodat?, încurajam to?i actorii implica?i s? atrag? o aten?ie deosebit? ca în cadrul dezbaterilor publice la importan?a respect?rii opiniilor tuturor participa?ilor la consult?ri, în spiritul unui dialog constructiv, evitând retorici personalizate ?i acuzatoare.

 

Adi?ional, atragem aten?ia c? în ultima perioad? au fost înregistrate mai multe cazuri de intimidare direct? ?i indirect? a institu?iilor mass-media independente ?i a jurnali?tilor de investiga?ie, în condi?iile în care continu? practica vicioas? de monopolizare a mass-media prin intermediul grupurilor aflate în subordinea oligarhiilor politice. Astfel, la sfâr?itul anului 2016, jurnalista de investiga?ie Mariana Ra?? a fost chemat? la procuratur? pentru a da explica?ii în cadrul unei investiga?ii penale. Jurnalista era suspectat? c?, prin publicarea unei investiga?ii jurnalistice despre averile unui fost comisar de poli?ie, ar fi difuzat informa?ii despre via?a privat? a acestuia. De?i era clar din start c? nu a fost comis? o fapt? penal? ?i cauza trebuia respins?, procurorul a chemat jurnalista la audieri. Doar dup? ce cauza a atras aten?ia publicului, dosarul a fost clasat. Un alt caz simptomatic, este cel din 21 februarie 2017, când s?pt?mânalul de investiga?ii „Ziarul de Gard?” a semnalat apari?ia unui site-fantom? cu denumirea ziaruldegarda.com, care folosea denumirea „Ziarul de Gard?” ?i distribuia informa?ii scrise de autori anonimi sau preluate de pe alte pagini web. Portalul sem?na cu alte site-uri anonime care promoveaz? un con?inut anti-opozi?ie ?i pro-guvernare. Mai multe organiza?ii ale societ??ii civile au solicitat autorit??ilor investigarea acestui incident. Site-ul a disp?rut în scurt timp dup? declara?ie. Pe de alt? parte, în ultimele luni, tot mai multe institu?ii publice refuz? nejustificat s? ofere jurnali?tilor de investiga?ii informa?ii de interes public, invocând protec?ia datelor cu caracter personal. În februarie 2017, fiind invocat? protec?ia datelor cu caracter personal, toate hot?rârile de pe portalul instan?elor judec?tore?ti au fost anonimizate, f?când imposibil? g?sirea hot?rârilor judec?tore?ti în cauze de rezonan??. Aceste fapte reprezint? piedici serioase pentru jurnalismul de investiga?ie.

 

În concluzie, constat?m spre regret c? dialogul dintre autorit??ile na?ionale ?i societatea civil? este puternic afectat de neîncredere, inconsisten?? ?i retoric? nociv?. Sunt tot mai frecvente cazurile când colaborarea cu societatea civil? este mai mult utilizat? de c?tre autorit??ile publice ca pe o fa?ad? pentru legitimizarea ac?iunilor proprii. În acest sens, sunt favorizate în interac?iunea cu autorit??ile publice acele organiza?ii care promoveaz? o pozi?ie mai comod? ?i/sau apropiat? acestora ?i deciden?ilor s?i. Consider?m important ca autorit??ile publice s? promoveze o abordare inclusiv? ?i nediscriminatorie în raport cu toate organiza?iile societ??ii civile ?i comunitatea de exper?i, inclusiv cu vocile critice sau acei reprezentan?i ai societ??ii civile care decid s? î?i exprime public preferin?ele politice.

 

 

În contextul celor men?ionate mai sus, semnatarii prezentei Declara?ii:

1. Reitereaz? c?, într-un stat de drept, societatea civil? ?i mass-media joac? un rol esen?ial în transparentizarea ?i responsabilizarea institu?iilor publice. Este deosebit de important ca în activitatea lor toate organiza?iile societ??ii civile ?i mass-media s? se conduc? de ?i s? respecte principiile transparen?ei, echidistan?ei, profesionalismului ?i eticii profesionale;

2.   Fac apel c?tre opinia public? ?i partenerii de dezvoltare s? urm?reasc? îndeaproape, s? previn? ?i s? dezaprobe toate ac?iunile care vin s? submineze libertatea de asociere, libertatea opiniei ?i a exprim?rii în Republica Moldova;

3.   Îndeamn? autorit??ile publice din Republica Moldova la un dialog deschis, nediscriminatoriu ?i onest pe marginea problemelor de interes public major, implicând reprezentan?ii tuturor organiza?iilor neguvernamentale ?i mass-mediei, indiferent de opiniile exprimate sau pozi?iile promovate.

 

Semnatarii, Membri ai Platformei Na?ionale a Forumului Societ??ii Civile din Parteneriatul Estic:

Asocia?ia pentru Democra?ie Participativ? „ADEPT”

Asociatia Femeilor Profesioniste si de Afaceri din Moldova

Asociatia Politici Externe

Asociatia Presei Independente

Asocia?ia Interna?ional? a P?str?torilor Râului Eco-TIRAS

BIOS

Business Consulting Institute

Centru Independent de Jurnalism

Centru de Resurse Juridice din Moldova

Centrul National de Mediu

IDIS Viitorul

Institutul pentru Dezvoltare Urbana

Institutul pentru Politici Publice

Institutul pentru Politici ?i Reforme Europene

Mi?carea Ecologista din Moldova

PromoLex

TERRA153

Transparency International - Moldova

Uniunea Organiza?iilor Invalizilor din Moldova

Centrul Regional al Studiilor de Mediu ECOS

Asocia?ia Femeilor pentru Protec?ia Mediului ?i Dezvoltarea Durabil? (AFPMDD)

Alian?a ONG-urilor active în domeniul Protec?iei Sociale a Copilului ?i Familiei (APSCF)

 

Lista este deschis? pentru subsemnare

 

Directorul Asocia?iei Promo-Lex ?i Facilitatorul Platformei Na?ionale a Forumului Societ??ii Civile care a fost interzis? în Transnistria ?i care a ob?inut o condamnare a Rusiei la CEDO pentru înc?lcarea dreptului la educa?ie în regiunea separatist?, atrage aten?ia c? nicio institu?ie interna?ional? nu d? prioritate respect?rii drepturilor omului în aceast? regiune.

Regimul de la Tiraspol face ce vrea cu oamenii din regiune. Ace?tia nu se pot ap?ra împotriva abuzurilor în justi?ie. ?colile române?ti sunt în continuare ?inute ostatice, iar ??ranilor le sunt confiscate propriet??ile. Totu?i, autorit??ile moldovene nu doresc s? ridice aspecte legate de drepturile omului în formatul 5+2 ?i nici problema confisc?rii propriet??ilor, mul?umindu-se s? pl?teasc? compensa?ii oamenilor care nu pot dispune de bunurile lor în Transnistria. Ion Manole, directorul executiv al Promo-Lex, a vorbit pe larg despre înc?lc?rile drepturilor omului din stânga Nistrului, într-un interviu acordat Epoch Times la Chi?in?u.

 

 

Mai multe organiza?ii ale societ??ii civile, inclusiv de media au organizat azi, de Ziua Mondial? a Libert??ii Presei, un flashmob de solidarizare cu Centrul de Investiga?ii Jurnalistice, care a fost somat de Ambasada Azerbaidjanului s? scoat? de pe sediul Centrului bannerul de sus?inere a jurnalistei azere Hadija Ismailova.

Mai multe organiza?ii ale societ??ii civile, inclusiv de media au organizat azi, de Ziua Mondial? a Libert??ii Presei, un flashmob de solidarizare cu Centrul de Investiga?ii Jurnalistice, care a fost somat de Ambasada Azerbaidjanului s? scoat? de pe sediul Centrului bannerul de sus?inere a jurnalistei azere Hadija Ismailova, condamnat? pentru c? a anchetat ?i a scris despre familia pre?edintelui azer. Participan?ii au spus c? este o ac?iune în ap?rarea presei independente ?i au scandat ,„Libertate Khadijei” ?i „Ru?ine Ambasadei Azerbaidjanului.”.

Mai multe detalii ?i poze pute?i vedea aici: http://www.europalibera.org/media/photogallery/27712983.html?nocache=1

 

______________________________________________________

 

Today Moldovan Civil Society Organizations, members of the National Platform, including media CSO, organized a solidarity flash-mob in support for the Centre for Investigative Journalism, after the organization was intimidated by the representatives of Azerbaijan Embassy in Chisinau because of a publicly posted banner in support for Azere Hadija Ismailova

Flash-mob also marked the international day of the Free Press. Participants gathered in the front of the Azerbaijan Embassy in Chisinau with banners in support for Hadija Ismailova and shouted slogans like "Free Khadija" "Shame to Azerbaijan Embassy". Also during the flash-mob was raised the topic of free and independent press in the Republic of Moldova and commitment of the Civil Society of Moldova to protect and support investigative journalism.

More info and pictures can be found here: http://www.europalibera.org/media/photogallery/27712983.html?nocache=1

 

Declara?ia societ??ii civile privind campania de discreditare a reprezentan?ilor corpului diplomatic din Republica Moldova


Declaration of civil society organizations on the campaign aimed at discrediting representatives of the diplomatic corps in the Republic of Moldova

The representatives of civil society organizations express their deepest concern about the campaign led by some political interest groups and affiliated media institutions aimed at discrediting the representatives of the diplomatic corps that monitor the evolution of reforms in the Republic of Moldova.

We condemn the accusations made by these groups in saying that members of the diplomatic corps interfere in the justice act or that members of the diplomatic corps can only give general talks about the problem of corruption and cannot point at concrete illegalities and anti-democratic deviations.

We demand that these political interest groups stop their unfounded and inadmissible attacks.

As the Republic of Moldova started on the European path, the European Union launched a major campaign of financial, technical and expert assistance to support the reforms in our country. Therefore, we believe that the foreign donors have the right to present their opinion not only vis-ŕ-vis the implementation of separate activities from action plans, but also about the results of these reforms or their absence.

One of the reasons for civil society organizations that monitor reforms in the country to share their opinions and expertise with international institutions, donors and development partners, is to influence decision makers in Moldova to consolidate the state of law and democracy based on a free market economy.  The critical opinions passed by the representatives of the diplomatic corps accredited in Moldova, especially of the partners that invest the money of their taxpayers in the development of the Republic of Moldova, present a useful and necessary for the Government and Moldovan citizens evaluation and the conclusions of the foreign diplomats need to be treated sincerely and honestly to correct the path of the reforms and initiate modifications in the areas that lag behind.

 

 

 

Declara?ia societ??ii civile privind campania de discreditare a reprezentan?ilor corpului diplomatic din Republica Moldova

Reprezentan?ii societ??ii civile î?i exprim? îngrijorarea în leg?tura cu campania de discreditare a reprezentan?ilor corpului diplomatic care urm?resc evolu?ia reformelor din Republica Moldova, pornit? de unele grupuri de interese politice ?i institu?iile media afiliate acestora. Consider?m c? învinuirile de imixtiune în actul justi?iei, referin?ele la faptul c? diploma?ii ar avea doar dreptul de a vorbi la general despre problema corup?iei ?i “nu pot s? arate cu degetul” la cazurile concrete de ilegalit??i ?i derapaje antidemocratice, sunt incorecte. Solicit?m grupurilor de interese politice care dirijeaz? campania de discreditare a reprezentan?ilor corpului diplomatic s? înceteze aceste atacuri nefondate ?i inadmisibile.

Urmare a asum?rii parcursului european de c?tre Republica Moldova, Uniunea European? a demarat o asisten?? financiar?, tehnic? ?i de expertiz? de propor?ii pentru a sus?ine reformele în ?ara noastr?. Consider?m c? donatorii str?ini au dreptul de a se pronun?a nu doar asupra implement?rii unor activit??i concrete din planurile de ac?iuni, dar ?i asupra rezultatelor reformelor sau asupra lipsei acestor rezultate.

Organiza?iile societ??ii civile care monitorizeaz? mersul reformelor din ?ar?, transmit opiniile ?i expertizele sale institu?iilor interna?ionale, donatorilor ?i partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova, inclusiv pentru exercitarea influen?ei asupra factorilor de decizie în scopul consolid?rii statului de drept, democratic, cu o economie bazat? pe libera concuren??. Opiniile critice, transmise de c?tre reprezentan?ii corpului diplomatic acreditat în Moldova, în special de c?tre partenerii care investesc banii contribuabililor din ??rile lor pentru dezvoltarea Republicii Moldova, reprezint? o evaluare necesar? ?i util? Guvernului ?i cet??enilor moldoveni, iar concluziile diploma?ilor str?ini trebuie s? fie examinate cu sinceritate ?i onestie pentru a corecta mersul reformelor sau a ini?ia modific?ri în domeniile restante.

Semnatari:

ADEPT

Agen?ia de Cooperare Transfrontalier? si Integrare Europeana

Asociatia Internationala a Pastratorilor Riului Eco-TIRAS

Asociatia Mucului Business

Asociatia Presei Independente

AFPMDD (Women’s Association for the Environment Protection and Sustainable Development)

Business Consulting Institute

BIOS

BPW Moldova

Centrul de Analiza si Prevenire a Coruptiei

Centrul de Resurse DIALOG-Pro

Centrul de Resurse Juridice din Moldova

Centrul pentru Jurnalism Independent

Centrul pentru Politici si Analize in Sanatate

Consiliul Na?ional al Tineretului din Moldova

Ecological Counseling Center Cahul

Fundatia Est-Europeana

Funda?ia pentru dezvoltare

IDIS Viitorul

Institutul de Instruire in Dezvoltare "MilleniuM"

Institutul de Dezvoltare Urban?

Institutul de Politici Publice

Institutul pentru Politici si Reforme Europene

Institutul pentru o Guvernare Deschisa

PROMO-LEX

RCTV Memoria

REC-Moldova

Terra-1530

Transparency International – Moldova

Uniunea organiza?iilor invalizilor din Republica Moldova

 

REGULAMENT De organizare ?i functionare a PN FSC a PaE

REGULAMENT

De organizare ?i functionare a PN FSC a PaE

1.1. Platforma Na?ional? a Forumului Societ??ii Civile din PaE (în continuare – Platforma) este o structur? neinsitu?ionalizat? ?i apolitica, ce func?ioneaz? pe principii benevole ?i la care poate  adera orice organiza?ie neguvernamental?, necomercial? ?i apolitic?, care împ?rt??e?te viziunea, misiunea ?i obiectivele Platformei ?i este gata s? se implice activ ?i în mod direct în realizarea acestora.

1.2. Misiunea Platformei este consolidarea procesului de integrare european? ?i de dezvoltare democratic? a Republicii Moldova, de a contribui la procesul de advocacy ?i monitorizare pentru implementarea Acordului de Asociere dintre RM-UE si alte documente relevante ce se refera la Parteneriatul Estic si relatia RM-UE.

1.3. Obiectivul general al Platformei este promovarea valorilor Uniunii Europene ?i a procesului de implementare a Acordului de Asociere RM-UE, precum si a sporirii cooperarii regionale

1.4. Platforma nu sus?ine vreun partid politic, bloc electoral sau vreo persoan? în func?ie publica ?i nu poate folosi resursele sale pentru finan?area acestora.

1.5. Denumirea complet? este: Platforma Na?ional? a Forumului Societ??ii Civile din Parteneriatul Estic. Denumirea abreviat? este PN a FSC PaE.

1.6. Platforma se constituie pe termen nedeterminat.

 

 

2.1. Platforma se constituie ?i î?i desf??oar? activitatea respectând urm?toarele principii:

  • participare benevol? ?i egalitatea în drepturi a tuturor membrilor ei;
  • neangajare politic?;
  • transparen??, responsabilitate ?i flexibilitate;
  • autonomia membrilor Platformei;
  • participare civica activ? a membrilor la lucr?rile Forumului, a Platformei Nationale si a grupurilor de lucru
  • parteneriat cu autorit??ile de stat, sectorul privat, mass media, organismele internationale si alte retele si ONG din afara Platformei;
  • Respect reciproc ?i pluralitate de opinii;
  • Legalitate;

Sec?iunea 3. Obiectivele Platformei Na?ioanle

3.1. Pentru atingerea scopurilor sale, Platforma î?i propune urm?toarele obiective:

  • Facilitarea dialogului dintre membrii Platformei;
  • Informarea reciproc? a membrilor despre activit??ile desf??urate, identificarea domeniilor neacoperite ?i consolidarea eforturilor membrilor Platformei în aceste domenii;
  • Elaborarea programelor comune de colaborare în vederea promov?rii integr?rii europene a Republicii Moldova ?i inform?rii cet??enilor despre avantajele ?i provoc?rile parcursului european;
  • Sus?inerea eforturilor institu?iilor publice, ale organiza?iilor neguvernamentale ?i a altor actori din societate în atingerea obiectivului european;
  • Realizarea eforturilor de sensibilizare a opiniei publice vis-a-vis de procesul de implementare a Acordului de Asociere ?i a Agendei de asociere precum ?i a subiectelor de interes public ?i comunitar
  • Elaborarea documenteleor de pozi?ii, propunerilor de politici publice ?i a altor documente relevante pentru eforturile de advocacy ?i sensibilizare a opiniei publice nationale si internationale
  • Realizarea activit??ilor cu implicarea membrilor din alte Platforme Nationale din cadrul FSC PaE
  • ˇ Sus?inerea activit??ilor din cadrul FSC a PaE, prin solidarizare ?i/sau implicare.
  • ˇ Realizarea proiectelor ?i ini?iativelor tematie in fiecare din Grupurile de Lucru a Platformei

Sec?iunea 4. Membrii Platformei Nationale a FSC PaE

4.1. Calitatea de membru al Platformei poate fi ob?inut? de c?tre organiza?iile neguvernamentale, necomerciale ?i apolitice, care sunt active ?i corespund criteriilor de selec?ie, întrunesc condi?iile prev?zute la p.1.1. Criteriile de selec?ie ?i documentele ce trebuie prezentate sunt f?cute publice.

4.2. Organiza?ia aplicant? va depune la Secretariatul Platformei o cerere/declara?ie tipizat? de aderare la Platform?, cu indicarea Grupului de Lucru din care va face parte. Examinarea cererii de aderare va fi examinat? ?i supus? votului la urm?toarea ?edin?? a Platformei. Calitatea de membru al Platformei se va ob?ine prin votul 50% + 1 din membrii prezen?i la ?edin?a Platformei.

4.3. Organiza?iile-membre sunt reprezentate în Platform? de c?tre Pre?edinte/Director, care poate delega alt? persoan? pentru a participa în cadrul ?edin?elor Platformei.

4.4. Organiza?iile membre pot avea reprezentan?i în cadrul mai multor grupuri de lucru, dintre care doar în unul poate fi Coordonator de Grup. Indiferent de num?rul de participan?i din partea unei organiza?ii membre, organiza?ia are un singur vot atunci când în cadrul Platformei se voteaz?.

4.5. Drepturile Membrilor Platformei :

  • De a participa la activita??ile organizate de Platform?,
  • De a formula cereri, propuneri, de a exprima opinii asupra subiectelor aflate în dezbatere,
  • De a propune proiecte de declara?ii, apeluri sau comunicate tematice
  • De a participa la procesul de elaborare ?i organizare a campaniilor de promovare a procesului de asociere la UE si promovarea sau multiplicarea bunelor practici europene
  • de a beneficia de activit??i de instruire în cadrul Platformei,
  • de a utiliza logotipul Platformei ?i a men?iona apartenen?a sau implicarea activa in cadrul Platformei în caz de necesitate pentru desf??urarea anumitor activit??i statutare – coordonând acest lucru cu Secretariatul Platformei,
  • de a face parte ?i la alte uniuni ale societatii civile, care nu au obiective si scopuri ce contravin principiilor de activitate ale Platformei,
  • de a beneficia de posibilitatea stabilirii unor parteneriate durabile cu organiza?iile din cadrul Forumului, având oportunitatea de a realiza activit??i în comun cu acestea,
  • de a propune si de a participa la elaborarea documentelor Platformei
  • de a vota ?i a fi votat în cadrul alegerilor Facilitatorului Na?ional sau a Coordonatorilor Grupurilor de lucru, conform procedurilor stabilite.

4.6. Membrii Platformei sunt obliga?i:

  • s? respecte prevederile prezentului Regulament ?i a deciziilor Platformei
  • s? contribuie la realizarea obiectivelor Platformei,
  • s? participe activ la promovarea activit??ilor Platformei,
  • s? nu comit? ac?iuni ce ar discredita obiectivele Platformei Nationale si ale FSC PaE
  • s? nu foloseasca logotipul Platformei pentru alte scopuri decât cele de promovare a valorilor europene si obiectivele Platformei, fiind categoric interzis? folosirea însemnelor Platformei sau logotipul Platformei în campanii electorale, in favoarea unui concurent electoral
  • s? se ab?in? de la orice activitate politic?, utilizand/mentionand apartenenta sau calitatea de membru al Platformei
  • s?  informeze prin email coordonatorul de Grup si Secretariatul despre activitatile relevante misiunii si obiectivele Platformei, desfasurate de catre organizatia membra
  • s?  informeze în scris Secretariatul despre intentia de a se retrage din Platform?, indicand motivele
  • s? participe la sedin?ele Platformei ?i ale grupurilor de lucru
  • s? fie receptivi la solicit?rile Facilitatorului, Coordonatorului de Grup si ale Secretariatului.
  • s? participe activ la activit??ile ce tin de informarea opiniei publice despre procesul de integrare european?.

4.7.  Calitatea de membru al Platformei se pierde în urm?toarele situa?ii:

a)  la cererea scris? a organiza?iei membrului privind retragerea acestuia din Platform?;

b)    în cazul încet?rii sau desfiin??rii Platformei;

c)   prin excludere, în cazul în care organiza?ia membr? a lipsit nemotivat de la 3 ?edin?e consecutive ale Grupului de Lucru si/sau 3 ?edin?e consecutive ale Platformei.

d)    prin excludere, în caz de nerespectare a prevederilor prezentului Regulament.

Calitatea de membru este retras? prin votul majoritatii membrilor prezen?i la ?edin?a Platformei

 

Sec?iunea 5. Structura ?i Organizarea Platformei Na?ionale

5.1. Platforma este organizat? în 5 Grupuri de Lucru, fiind coordonate de catre cate un Coordonator, Secretarul si Facilitatorul Platformei

5.2. Platforma î?i stabile?te priorit??ile ?i î?i realizeaz? activit??ile în conformitate cu deciziile Forumului Societ??ii Civile PaE. Facilitatorul Platformei este membru al Comitetului de Coordonare al FSC PaE.

5.3. Activitatea Platformei este coordonat? de c?tre Facilitatorul Platfomei, de coordonatorii Grupurilor de Lucru (5)  ?i de c?tre Secretariatul Platformei (în continuare – Secretariat), care î?i vor desf??ura activitatea în conformitate cu prezentul Regulament.

5.4. Facilitatorul Platformei Na?ionale este ales prin majoritatea simpl? a participan?ilor din cadrul Platformei la Forumul Societ??ii Civile PaE, care este organizat anual de c?tre Secretariatul FSC PaE.

5.5. Atribu?iile Facilitatorului

  • reprezint? Platforma Na?ional? la nivel national si international
  • coordoneaz? comunicarea cu Secretariatul FSC PaE ?i Comitetul Coordonator al FSC PaE ?i Grupurile de Lucru
  • organizeaz? în comun cu Secretariatul ?i Coordonatorii de Grup, convoac? ?i conduce ?edin?ele Platformei
  • ia decizii urgente ce vizeaz? activitatea Platformei, atunci când opinia membrilor nu poate fi consultat?
  • coordoneaz? activitatea Secretariatului
  • Particip? la elaborarea priorit??ilor de activitate ale Platformei
  • Coordoneaz? elaborarea de declara?ii ?i alte documente ale Platformei
  • Supune votului subiecte privind adoptarea sau retragerea calit??ii de membru al Platformei

5.6. Grupurile de Lucru ?i Coordonatorii Grupurilor

Membrii Platformei sunt obliga?i s? fac? parte în unul din urm?toarele grupuri de lucru:

  1. Grupul de Lucru 1  Democra?ie, drepturile omului, buna guvernare ?i stabilitate
  2. Grupul de Lucru 2 Integrarea economic? ?i convergen?a cu politicile UE
  3. Grupul de Lucru 3 Mediul, schimb?rile climatice ?i securitatea energetic?
  4. Grupul de Lucru 4: Contacte Interumane
  5. Grupul de Lucru 5: Politici de Munc? ?i Dialog Social

5.7. Coordonatorii Grupurilor de lucru sunt alesi de catre membrii Platformei Na?ionale, participanti in cadrul Grupului de Lucru corespunzator, prin votul majorit??ii membrilor grupului respectiv (prezen?i la ?edin??). Coordonatorii GL sunt alesi pentru un mandat de un an cu posibilitatea de a fi reales.

5.8. Coordonatorii de Grup au urm?toarele atribu?ii

  • sunt responsabili de organizarea ?i desf??urarea ?edin?elor GL
  • coordonarea activit??ilor GL
  • facilitarea activitatii sub-grupelor
  • reprezinta Grupul de Lucru in cadrul Consiliului Grupurilor de Lucru, coordonat de catre Secretariatul FSC PaE si asigura comunicarea GL cu colegii din UE si GL din cadrul Platformelor Nationale ale PaE
  • informeaz? Facilitatorul ?i Secretariatul despre activitatea GL
  • organizeaza periodic sedinte in cadrul GL

5.9. Secretarul Platformei este persoana angajat? pe baz? permanent? în cadrul PN ?i are urm?toarele atribu?ii:

  • asigur? organizarea ?edin?elor Platformei si comunicarea intre membri;
  • asigur? întocmirea, redactarea ?i p?strarea proceselor-verbale, deciziilor ?i altor documente adoptate;
  • asist? Facilitatorul Na?ional în realizarea atribu?iilor sale si a Coordonatorilor GL
  • este responsabil de aspectele logistice din cadrul Platformei
  • asist? Facilitatorul si Coordonatorii GL în scrierea si implementarea proiectelor pentru platform?
  • asigura comunicarea cu secretariatul FSC si alte structuri, inclusiv donatori si parteneri
  • responsabil de elaborarea proiect plan de activitati pentru Platforma pe termen scurt, mediu si lung in comun cu Facilitator si Coordonatori GL
  • responsabil de promovarea platformei si informare

5.10. Comunicarea cu membrii Platformei este asigurata prin organizarea sedintelor periodice ale Platformei si in cadrul sedintelor GL. Totodata, comunicarea oficiala in cadrul Platformei va fi asigurata prin intermediul re?elei google-group ( Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza ) etc.;

5.11. ?edin?ele Platformei Na?ionale se vor realiza trimestrial.

 

5.12. ?edin?e extraordinare vor avea loc ori de cîte ori este nevoie, la ini?iativa scris? ?i motivat? a membrilor Platformei, depus? Secretariatului ori la initiativa Coordonatorilor de Grup si a Facilitatorului.

 

5.13. Informa?ia despre data, ora, locul desf??ur?rii ?edin?ei, proiectele documentelor,  ce vor fi discutate la ?edin??, sînt aduse la cuno?tin?a tuturor membrilor Platformei de c?tre Secretariat nu mai târziu de 5 zile pân? la ziua ?edin?ei ordinare ?i cu 1 zi înainte de ?edin?a extraordinar?.

 

5.14. ?edin?a este înso?it? de întocmirea unui proces-verbal de c?tre secretariat, semnat de Facilitatorul Na?ional. Extrasul procesului verbal al ?edin?ei se expediaz? membrilor nu mai târziu de 10 zile din ziua petrecerii ?edin?ei. Se intocmeste lista participantilor.

 

 

Parlamentului Republicii Moldova,

Pre?edintelui Parlamentului, dlui Andrian CANDU,

Comisiilor parlamentare permanente

8 aprilie 2016

 


Organiza?iile societ??ii civile semnatare sunt îngrijorate de consecin?ele negative asupra drepturilor fundamentale ale omului care ar putea ap?rea în urma adopt?rii proiectului de lege promovat de MAI ?i adoptat de Guvern la 30 martie 2016. Proiectul de lege acord? drepturi extrem de largi organelor de drept în cazul unei liste extinse de infrac?iuni, nerespectându-se principiul protec?iei vie?ii private ?i a libert??ii de exprimare. De asemenea, toat? povara implement?rii modific?rilor legislative sunt puse în sarcina furnizorilor de servicii, f?r? o analiz? privind costurile ?i eficien?a m?surilor, ceea ce ar putea duce la o cre?tere substan?ial? a costurilor pentru accesul la serviciile de on-line ?i de internet.

 

Suntem con?tien?i de importan?a combaterii infrac?iunilor de abuz sexual împotriva copiilor ?i a terorismului ?i nu contest?m necesitatea îmbun?t??irii cadrului legal în aceste domenii. Totu?i, proiectul de lege dep??e?te cu mult obiectivele urm?rite ?i ofer? spa?iu pentru abuzuri. În acest sens, gradul de pericol social pentru care sunt oferite m?suri speciale de investiga?ii sunt diferite de la un grup de infrac?iuni la altul, acesta fiind mult mai pronun?at în cazul infrac?iunilor de abuz sexual contra copiilor, a terorismului ?i chiar a infrac?iunilor cibernetice, în compara?ie cu infrac?iunile ce încalc? drepturile de autor ?i cele conexe. Consider?m c? m?surile speciale de investiga?ie urmeaz? a fi separate pentru diverse tipuri de infrac?iuni, inclusiv dup? gradul de pericol social pe care le poart?, acesta fiind mult mai redus în cazul infrac?iunilor contra drepturilor de autor ?i a drepturilor conexe. Proiectul prevede o supraveghere general? în locul celei specifice ?i direc?ionate. Proiectul de lege are o aplicabilitate extrem de larg? ?i nu creeaz? garan?ii pentru respectarea drepturilor omului. Cea mai mare sarcin? a implement?rii este pus? pe seama furnizorilor de servicii. Nu exist? o balan?? între ingerin?a în drepturile persoanelor ?i costurile implement?rii, pe de o parte, ?i eficien?a acestor m?suri, pe de alt? parte. De asemenea, unii termeni nu sunt suficien?i de exac?i ?i creeaz? premise pentru abuzuri.

 

Organiza?iile semnatare consider? c? urm?toarele prevederi ale proiectului de lege sunt cele mai problematice:

1. Proiectul de lege prevede posibilitatea organelor de drept de a efectua interceptarea ?i înregistrarea datelor informatice, perchezi?ia informatic?, ridicarea obiectelor care con?in date informatice, livrarea controlat?, precum ?i, re?inerea, cercetarea, predarea, perchezi?ionarea sau ridicarea oric?ror comunic?ri electronice sau mesagerii textuale în cazul tuturor infrac?iunilor grave, deosebit de grave ?i excep?ional de grave ?i a infrac?iunilor de abuz sexual împotriva minorilor, infrac?iunilor ce încalc? drepturile de autor ?i infrac?iunilor informatice. Lista infrac?iunilor pentru care sunt permise m?surile enumerate este foarte larg? ?i permite o marj? prea mare pentru interven?ie nejustificat?. Mai mult, proiectul de lege prevede anularea daunelor ca element al unui ?ir de infrac?iuni informatice, u?urând în a?a mod sanc?ionarea pentru aceste infrac?iuni. M?rirea num?rului de infrac?iuni pentru care pot fi aplicate m?suri speciale de investiga?ie ?i în acela?i timp modificarea componen?elor de infrac?iuni informatice par a fi exagerate.

2. Proiectul de lege l?rge?te foarte mult competen?ele organelor de drept în domeniul informatic. Acestea vor putea s? efectueze urm?toarele m?suri: interceptarea ?i înregistrarea datelor informatice, perchezi?ia informatic?, ridicarea obiectelor care con?in date informatice, livrarea controlat?, precum ?i re?inerea, cercetarea, predarea, perchezi?ionarea sau ridicarea oric?ror comunic?ri electronice sau mesagerii textuale. Consecin?ele acestor m?suri asupra drepturilor omului pot fi imprevizibile, îns? chiar la prima vedere putem observa unele aspecte problematice de reglementare:

a) în cazul perchezi?iei informatice ?i ridic?rii obiectelor care con?in date informatice, este prev?zut? posibilitatea de a ridica obiecte care con?in date informatice ?i examinarea lor la sediul organului de urm?rire penal? în cazul în care pentru examinarea acestuia se cere timp îndelungat. Proiectul nu prevede un termen limit? pentru ridicarea obiectelor ce con?in date informatice pentru examinare. Având în vedere specificul perchezi?iei unui calculator personal care, de regul?, are mii de fi?iere, se pare c? examinarea obiectelor care con?in date informatice la sediul organului de urm?rire penal? va fi mai degrab? o regul? decât o excep?ie;

b) proiectul de lege prevede posibilitatea de a efectua perchezi?ii informatice f?r? autoriza?ia judec?torului, dac? informa?iile c?utate se afl? într-un alt sistem informatic sau suport de stocare a datelor informatice, decât cel pentru care s-a solicitat perchezi?ia ?i/sau ridicarea obiectelor. Proiectul nu limiteaz? efectuarea perchezi?iei, f?r? autoriza?ia judec?torului, a ”altor obiecte” doar la situa?iile ce nu sufer? amânare, cum este prev?zut de art. 125 alin. (4) din Codul de procedur? penal?. Chiar dac? judec?torul urmeaz? s? verifice legalitatea acestor ac?iuni în termen de 24 de ore, specificul ingerin?ei respective, f?r? un control judiciar prealabil, poate duce la înc?lcarea dreptului persoanei la via?? privat?. De asemenea, nu a fost evaluat faptul dac? exist? suficient? capacitate în instan?ele judec?tore?ti s? asigure verificarea într- un termen foarte scurt a materialelor ce vor fi prezentate judec?torului de instruc?ie. De cele mai dese ori volumul de informa?ie ce ar urma s? fie verificat este compus din mii de fi?iere ridicate ca urmare a perchezi?iei informatice în alte sisteme informa?ionale. M?sura este în acela?i timp ?i ineficient? ?i încalc? regulile de administrare ale sistemelor informa?ionale interna?ionale, unde ar putea fi stocate informa?ii (Onedrive – Microsoft, iCloud – Apple, Dropbox etc.). Aceste circumstan?e ar putea duce la un control judiciar formal. De altfel, Republica Moldova deja are experien?a negativ? potrivit c?reia 98% din demersurilor procurorilor de a efectua intercept?ri a convorbirilor telefonice sunt admise de judec?torii de instruc?ie. În rezultat, în anul 2015 au fost admise 9,704 de demersuri de intercept?ri.

3. Proiectul nu prevede garan?ii de respectare a dreptului la via?? privat? ?i a libert??ii de exprimare. Sistarea IP-urilor ce con?in informa?ii controversate dar care nu prezint? un pericol real poate duce la înc?lcarea libert??ii de exprimare a utilizatorilor (art. 10 CEDO). Interceptarea comunic?rilor de pe internet ?i perchezi?ia obiectelor care pot con?ine date ?i informa?ii personale, citirea mesajelor electronice, pot duce la înc?lcarea dreptului la via?? privat? (art. 8 CEDO). Accesul autorit??ilor la orice mesaje electronice (de ex: po?ta electronic?, convorbirile private de pe orice re?ele de socializare, Skype, Viber etc.) ale persoanei sau la bunurile acesteia care con?in date informatice (calculatoare personale, laptopuri, smartphone-uri, tablete etc.) reprezint? o ingerin?? ce poate duce la concluzii despre via?a privat? a persoanei, precum obiceiurile din via?a cotidian?, locurile de ?edere permanente sau temporare, deplas?rile zilnice sau alte deplas?ri, activit??ile desf??urate, rela?iile sociale ale acestor persoane ?i mediile sociale frecventate de ele (CJUE, Hot?râre din 8 aprilie 2014, § 27). Astfel, asemenea m?suri ar trebui s? fie posibile doar în cazuri excep?ionale, care îns? nu rezult? din proiectul de lege care are o aplicabilitate extrem de larg?. Spre exemplu:

a) proiectul de lege prevede posibilitatea furnizorilor de a sista a accesul la toate adresele IP pe care sunt amplasate pagini web ce con?in pornografie infantil?, promoveaz? abuzul sexual sau exploatarea sexual? a copiilor, con?in informa?ii ce fac propagand? r?zboiului sau terorismului, îndeamn? la ur? sau discriminare na?ional?, rasial? ori religioas?, la ostilitate sau violen??, con?in sau difuzeaz? instruc?iuni privind modul de comitere a infrac?iunilor. Nu este clar care vor fi consecin?ele acestor ac?iuni – vor fi blocate/?terse comentariile, informa?iile sus-men?ionate sau va fi blocat? toat? pagina web? De asemenea, sintagma „con?in sau difuzeaz? instruc?iuni privind modul de comitere a infrac?iunilor” este lipsit? de claritate. În asemenea condi?ii incerte, dac? o persoan? de rea credin?? va posta un astfel de comentariu pe o pagin? web de nout??i, toat? pagina web ar putea s? fie blocat?. Asemenea prevederi nu sunt propor?ionale scopului declarat ?i sunt improprii într-o societate democratic?;

b) Proiectul de lege nu prevede cum are loc sistarea, dac? exist? vreun control judiciar sau alte garan?ii care nu ar permite abuzuri, ?i nu prevede un sistem de gradare a sanc?iunilor, ce ar putea duce doar în cazuri excep?ionale la sistarea accesului la o pagin? web. CtEDO a statuat c? trebuie s? existe un cadru legal care asigur? un control riguros al scopului bloc?rii unui site ?i un control judiciar care ar preveni orice abuz (hot?rârea Ahmet Yildirim c. Turciei, 18 decembrie 2012, § 64).

  1. Proiectul de lege nu prevede suficiente garan?ii în ceea ce prive?te stocarea ?i accesul la datele informa?ionale. Anterior, Curtea de Justi?ie a Uniunii Europene (CJUE) a invalidat prin Hot?rârea din 8 aprilie 2014 Directiva 2006/24/CE care prevedea obliga?ia p?str?rii informa?iilor informatice de c?tre furnizori ?i permitea accesul autorit??ilor la aceste date. CJUE a declarat c? scopul urm?rit de combatere a criminalit??ii grave nu a fost propor?ional cu ingerin?ele permise de Directiv?. Aspectele problematice subliniate de CJUE au fost c? Directiva se aplica asupra cvasitotalit??ii popula?iei, adic? ?i asupra persoanelor în privin?a c?rora nu exist? indicii de comitere a unei infrac?iuni grave, f?r? excep?ii nici m?car legate de secretul profesional (§ 56- 58), ?i nu stipula o leg?tur? între datele p?strate ?i o amenin?are pentru siguran?a public?, ?i nu prevedea nici criterii obiective care ar limita accesul autorit??ilor competente la informa?ii ?i utilizarea lor ulterioar? pentru prevenirea ?i descoperirea infrac?iunilor (§ 59-60). Proiectul de lege propus de MAI, de asemenea, se aplic? tuturor utilizatorilor de resurse informa?ionale f?r? a prevedea excep?ii ?i nu face o leg?tur? între datele care urmeaz? a fi p?strate ?i categoriile de infrac?iuni care justific? accesul la aceste date.

  2. Cheltuielile financiare pentru p?strarea informa?iei se pune pe umerii furnizorilor de informa?ii. P?strarea ?i stocarea informa?iilor pe perioade de 6 luni pentru traficul de internet ?i un an pentru comunic?rile telefonice este extrem de costisitoare ?i va duce la închiderea unor furnizori ?i, respectiv, scumpirea serviciilor în cazul altor furnizori. Autorii proiectului nu au efectuat o analiz? a eficien?ei acestor cerin?e de stocare a informa?iei raportat? la costuri. Având în vedere nivelul sporit de s?r?cie în Republica Moldova, scumpirea serviciilor de furnizare a serviciilor de internet ar putea afecta accesul la informa?ie ?i libertatea de exprimare a popula?iei.

  3. Proiectul nu prevede o perioad? rezonabil? între adoptare ?i implementare, pentru a permite furnizorilor de informa?ii s?-?i ajusteze politicile interne ?i s?-?i procure utilajul necesar, dar ?i pentru instruirea judec?torilor care vor autoriza aceste m?suri ?i a altor reprezentan?i ai organelor de drept care le vor aplica în practic?.

În concluzie, fiind con?tien?i de (1) riscul major de înc?lcare a drepturilor fundamentale ale persoanelor în cazul adopt?rii proiectului legii în versiunea actual?, (2) motivarea insuficient? a notei informative, în special în ceea ce ?ine de evaluarea costurilor pentru implementarea proiectului de lege, (3) lacunele din proiect ce ar putea duce la abuzuri din partea autorit??ilor, ?i având în vederepage3image29184 page3image29344 page3image29504 page3image29664

De asemenea, suntem îngrijora?i ?i de alte ini?iative legislative ce ?in de în?sprirea controlului organelor de drept asupra spa?iului informa?ional ?i verificarea candida?ilor la func?iile de demnitate public?. Propunerile vizeaz? modificarea Legii nr. 271 din 18 decembrie 2008 privind verificarea titularilor ?i a

candida?ilor la func?ii publice, introducerea mandatului de securitate ?i reformarea Serviciului de Informa?ii ?i Securitate. Aceste legi, de asemenea au drept scop accesarea ?i stocarea datelor, precum ?i acordarea unor împuterniciri nejustificate, în afara unui proces penal, a candida?ilor sau persoanelor cu func?ii publice.

(4) lipsa general? de încredere a societ??ii în organele de drept, (5) maniera nedemocratic? în care a fost votat ?i investit Guvernul ”Filip” care, de?i existau multe alte restan?e prioritare, a adoptat acest proiect la care au renun?at anterior dou? Guverne, (6) precum ?i complexitatea proiectului de lege ?i implica?iile majore care acesta îl poate avea în societate,


SEMNATARII APELULUI SOLICIT? PARLAMENTULUI:

  1. Remiterea proiectului de lege pentru expertizare Comisiei de la Vene?ia în vederea verific?rii corespunderii proiectului de lege cu standardele europene;

  2. Solicitarea asisten?ei partenerilor de dezvoltare pentru o analiz? a bunelor practici europene de implementare a Conven?iei Consiliului Europei privind criminalitatea informatic? (Budapesta, 2001) ?i a Conven?iei Consiliului Europei pentru protec?ia copiilor împotriva exploat?rii sexuale ?i a abuzurilor sexuale (Lanzarote, 2007);

  3. Consultarea pe larg a proiectului cu societatea civil? ?i promovarea ini?iativelor care corespund standardelor interna?ionale ?i efectuarea unei analize a costurilor necesare pentru implementarea proiectului de lege;

4. Ajustarea proiectului de lege în vederea cre?rii cadrului legal eficient pentru prevenirea ?i combaterea crimelor     contra minorilor ?i a terorismului, pe de o parte, ?i excluderea din proiect a infrac?iunilor pentru care nu sunt justificate aplicarea m?surilor speciale de investiga?ie ce pot afecta grav via?a privat? sau libertatea de exprimare a persoanelor, pe de alt? parte.

 


Organiza?iile semnatare:

  1. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM),

  2. Amnesty International Moldova,

  3. Centrul pentru Jurnalism Independent din Moldova (CJIM),

  4. RISE Moldova,

  5. Centrul de Resurse DIALOG-Pro,

  6. BIOS,

  7. Funda?ia pentru Dezvoltare din Moldova,

  8. Asocia?ia Presei Independente (API),

  9. Uniunea organiza?iilor invalizilor din Republica Moldova,

  10. Transparency International – Moldova,

  11. Asocia?ia Promo-LEX,

  12. Asocia?ia pentru Guvernare Eficienta si Responsabila,

  13. Funda?ia Est-European?,

  14. Terra-1530,

  15. Institutul de Politici Publice (IPP),

  16. Centrul National de Mediu,

  17. Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI),

  18. Asocia?ia Femeilor pentru Protec?ia Mediului si Dezvoltarea Durabil?,

  19. Asocia?ia Femeilor Profesioniste ?i de Afaceri din Moldova,

  20. Centrul de Resurse „Tineri ?i Liberi”,

  21. Asocia?ia Micului Business,

  22. Institutul pentru Politici ?i Reforme Europene (IPRE)

  23. Asocia?ia pentru Democra?ie Participativ? (ADEPT),

  24. Institutul de Reforme Penale (IRP),

  25. Ambasada Drepturilor Omului.

page4image22712 page4image22872 page4image23032

 

 

Procesul Verbal al Sedin?ei Platformei Na?ionale din Moldova a Forumului Societ??ii Civile din Parteneriatul Estic din 18.03.16

Loca?ia: Institutul Muncii

 

Participan?i: Lista se anexeaza

 

Invita?i:

 

Wicher Slagter, ?ef Sec?ia Politic? ?i Economic? al Delega?iei UE în  Republica Moldova

E.S. Robert Kirnag, Slovak Ambassador to Moldova

Daniela Morari, Vice Ministru al Afacerilor Externe ?i Intregr?rii Europene al Republicii Moldova

 

Agenda ?edin?ei:

  1. Sus?inearea ?i Cooperarea dintre Societatea Civil?, partenerii de dezvoltare ?i Administra?ia public?.
  2. Prezentarea agendei de proirit??i a Grupurilor de Lucru al PN
  3. Sesiunea de Intrebari ?i Raspunsuri.
  4. Aprobarea Regulamentului Platformei Na?ionale

 

 

  1. Sus?inearea ?i Cooperarea dintre Societatea Civil?, partenerii de dezvoltare ?i Administra?ia public?.

În cadrul ?edin?ei au fost prezent reprezentantul Delega?iei UE în Republica Moldova, în persoana dl. Wicher Slagter, Ambasadei Slovaciei, în persoana excelen?ei sale dl. Rober Kirnag ?i reprezentantul MAEIE, în persoana Danielei Morari. Prezen?a oficialilor la eveniment a venit s? ofere o imagine clar? reprezentan?ilor platformei despre viziunile partenerilor externi asupra rolului societ??ii civile în promoarea reformleor, dar ?i s? ofere o imagine clar? a oficialilor despre viziunile societ??ii civile asupra situa?iei în ?ar? ?i asupra problemelor stringente abordate de ONG-uri.

?eful Sec?iei Politice ?i Economice al Delega?iei UE în  Republica Moldova a ?inut s? men?ioneze în discursul s? granturile ?i suportul oferit societ??ii civile din Republica Moldova, dar ?i programele de suport pentru Guvern, subliniind asisten?a financiar? care este la moment înghe?at? pe motivul nerealiz?rii reformelor.

La fel, dl Slagter a men?ionat despre importan?a realiz?rii prevederilor pentru încheierea acordului cu FMI aceasta fiind radacina tuturor reformelor urgente ce trebuiesc întreprinse. Dl. Slagter a facut referin?a pozitiv? asupra dezvolt?rii Platformei de Asociere MD-UE a Societ??ii Civile ?i a ps accentual pe societatea civil? ca actor important în procesul de monitorizarea ?i consultare. O aten?ie special? a fost acordat? dezvolt?rii Pactului Social ?i dialogului cu structurile patronale ?i sindicale.  Alte remarci importante au vizat reforma în sectorul justi?iei, exptertiza oferit? de UE institu?iilor din Moldova, Solu?ionarea conflictuli Transnistrian ?i alte ini?iative ?i subiecte de interes major pentru delega?ia UE. Pe parcursul întregului discurs dl. Slagter a men?ionat c? în toate activit??ile prioritatea cheie trebuie s? r?mîn? realizarea Acordului de Asociere.

În termeni de fortificarea Societ??ii Civile oficialul a f?cut referin?? la importan?a promov?rii legii 2% ?i dezvoltarea cooper?rii cu ONG-urile din Transnistria.

Excelen?a Sa, Ambasadorul Slovaciei dl Kirnag, la rîndul s?u a f?cut referin?? la importan?a societ??ii civile ca structura care poate sesiza abaterile realizate de guvernare ?i a trasat o paralel? cu societate civil? din Slovacia ?i dezvoltarea capacit??ilor acesteia. Dl-ui a men?ionat c? prin unitate ?i consecven?? societatea civil? trebuie s? devin? un actor esten?ial în procesul de luarea deciziilor ?i s? participle, dar ?i s? fie responsabil? pentru implementarea reformelor.

Domnul Ambasador a vorbit despre proiectele ce le sus?ine Slovacia în Republica Moldova pe diverse domenii, inclusiv participarea societ??ii civile ?i sus?inerea platformei “Pentru Europa”

Un al punct abordat de Excelen?a Sa, a fost importan?a disemin?rii informa?iilor ?i rolul societ??ii civile de promotor al mesajelor pro-europene. Dup? p?rerea domnului Ambasador, organiza?iile non-guvernamentale trebuie s? fie implicate la maxim în diseminarea mesajului pro-european ?i consolidarea societ??ii în procesul de modernizarea a ??rii.

Domnul Kirnag a ?inut s? aten?ioneze asupra faptului Republica Moldva va fi o ?ar? priortar? pentru Republica Slovacia în perioada de?inerii pre?eden?iei UE. astfel asigurînd de suport din partea poporului Slovak în procesul de Asociere la UE a Republicii Moldova, dezvoltarea unui dialog durabil ?i capacitarea societ??ii civile ?i oferirea suportului pentru proiecte de reabilitarea ?i modernizarea infrastructuriii.

Viceministrul Afacerilor Externe ?i Integr?rii Europene, dna.  Daniela Morari a venit în cadrul conferin?ei cu informa?ie despre procesul de realizare a Planului Na?ional de Ac?iuni pentru Implementarea Acordului de Asociere, accentuînd în detalii informa?iile despre progresul înregistrat în implementarea Planului de Ac?iuni, restan?ele ?i alte aspecte tehnice. La fel a adus în discu?ie eforturile MAEIE în promovarea UE, specific dezvoltarea unit??ii responsabil? pe comunicare despre Uniunea European?.

La fel, dna. Viceministru s-a referit la rezultatele ?edin?eI consiliului de Asociere Moldova – UE ?i suoprtul MAEIE pentru constituirea plaformei societ??ii civile de Asociere MD-UE.

 

 

  1. Prezentarea agendei de proirit??i a Grupurilor de Lucru al PN
  2. Sesiunea de Intrebari ?i Raspunsuri.

În contextul timpului limitat de care dispunea inivta?ii conferin?ei punctele doi ?i trei a agendei au fost comasate astfel cu subiecte de discu?ii c?tre invita?i au venit:

Ion Guzun, care a mentionat despre legea procuraturii ?i a adus în vizor restan?ele planului na?ional de implementarea Acordului de Asociere. Pe dimensiunea reformei justi?iei ?i refrmei procuraturii în particular. Un al subiect men?ionat de dl. Guzun a fost implementarea legii de 2 % ?i deficine?ele care sunt în acest proces.

Lilia Carasciuc, a sesizat reprezentantul autorit??ilor centrale despre deschiderea acestora ?i impedimentele care sunt în comunicare dintre societatea civil? ?i institu?iile statului.

Ina Co?eru, din partea grupului de lucru pe mediu a adus în discu?ie problematica polu?rii rîului Nistru ?i importan?a sus?inerii cooper?rii bilaterale ditre Moldova ?i Ucrana în vederea rabilit?rii situa?iei.

Reprezentan?ii Structurilro Patronale ?i Sindicale au adus în vizorul invita?ilor mai multe subiecte ce ?in de dialogul social dintre asocia?iile de muncitori ?i asocia?iile patronale ?i stat. La fel sau referit la sus?inerea reformelor în domeniu protec?iei sociale ?i a codului muncii.

Viorle Chivriga ?i Eugen Roscova au venit cu sesiz?ri ce ?in de mediul de afaceri ?i promovarea reformelor ce vizeaz? DCFTA, climatul investi?ional ?i alte aspecte economico-financiare.

Important este de men?ionat c? toate interven?iile membrilor societ??ii civile au fost ulterior acoperite de r?spunsuri ?i comentarii din partea invita?ilor.

 

  1. Aprobarea Regulamentului Platformei Na?ionale

Regulamentul platformei na?ionale a fost aprobat în unanimitate de lucru a PN.

 


Presedintele Sedintei: Ion Manole

Secretarul Sedintei: Balutel Adrian Balutel

 
English French German Italian Romanian Russian Ukrainian

Vizitatori Online

Avem 83 vizitatori online

Sondaj

Parteneriatul Estic va conditiona dezvoltarea R.Moldova?
 

Utilizatori inregistrati

free counters

Find us on Facebook
Follow Us